Ministerul Educației pune în circulație publică Raportul național privind analiza riscurilor de segregare școlară în sistemul de educație din România, pentru anul școlar 2024–2025, rezultat al primului exercițiu de raportare a situației segregării în învățământul preuniversitar. Ministerul Educației precizează că documentul este construit exclusiv pe datele raportate de unitățile școlare în anul școlar 2024–2025, ceea ce îl transformă într-o bază de pornire pentru analize ulterioare și intervenții mai fine.
Ministerul Educației descrie demersul ca pe o colectare de date pentru fiecare elev din România, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin platforma SIIIR. Coordonarea a fost realizată de o echipă a Ministerului Educației, cu asistență tehnică UNICEF și în colaborare cu Comisia Europeană, în cadrul proiectului de sprijin pentru prevenirea și combaterea segregării școlare, finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic.
Ministerul Educației arată că raportul survine ca urmare a aplicării a două ordine de ministru care vizează interzicerea practicilor de segregare. Primul este ordinul-cadru din 2016 care interzice orice formă de segregare în școli și clarifică definiția, extinzând criteriile dincolo de cel etnic: dizabilitate ori cerințe educaționale speciale, statut socio-economic, mediul de rezidență și performanțele școlare. Al doilea, ordinul din 2024, aprobă metodologia pentru monitorizare, evaluare, identificare, prevenire și combatere a segregării în preuniversitar. În logica Ministerului Educației, cadrul normativ devine astfel „schela” pe care se sprijină măsurarea riscurilor.
Ministerul Educației subliniază că analiza este exploratorie și bazată pe date parțiale, însă evidențiază câteva concluzii care pot ghida următoarele etape. Potrivit raportului, segregarea la nivelul clădirilor, claselor sau chiar al băncilor este un fenomen real și necesită atenție susținută. Cele mai ridicate niveluri apar când sunt analizați elevii în funcție de nivelul educațional al părinților, elevii beneficiari de bursă socială, cei proveniți din familii monoparentale, elevii romi, elevii cu dizabilități, dar și criteriul mediului de rezidență.
Ministerul Educației indică un element-cheie: datele sugerează suprapuneri între criterii, ceea ce conturează un fenomen intersecțional care amplifică riscurile de excluziune educațională. La polul opus, raportul notează segregare mai puțin pronunțată în cazul elevilor instituționalizați sau aflați în plasament familial, al celor aflați în grija bunicilor ori a altor rude, al celor care au frecventat grădinița sau al celor care repetă clasa. Pentru Ministerul Educației, aceste contraste sunt semnale pentru intervenții mai targetate.
Ministerul Educației evidențiază o constatare care schimbă lectura statisticilor: la analiza segregării la nivelul ultimelor două bănci, aproximativ 90% dintre structurile școlare care au înregistrat scor de alertă nu aveau încărcate în SIIIR datele necesare calculării scorului. În consecință, au primit scor maxim de alertă, 10. Ministerul Educației anunță că, în următoarea rundă de monitorizare din anul școlar în curs, vor exista demersuri consistente pentru completarea datelor necesare evaluării acestui indicator, astfel încât imaginea să fie mai fidelă realității din teren.
Ministerul Educației atrage atenția asupra variațiilor semnificative între județe: unele au ponderi mult mai mari de structuri școlare cu scoruri de alertă, în timp ce altele arată situații mai echilibrate. Mesajul instituției este că segregarea nu este un fenomen uniform, iar prevenirea și combaterea trebuie adaptate la realități locale. Ministerul Educației indică necesitatea unei analize detaliate în fiecare județ, împreună cu factorii decizionali locali, pentru măsuri de intervenție țintită, în acord cu specificul instituțional și nevoile comunității.
Ministerul Educației pune pe masă o radiografie exploratorie, construită din prima raportare amplă în SIIIR, care indică atât existența unor riscuri reale de segregare, cât și vulnerabilități ale procesului de colectare a datelor. Pentru Ministerul Educației, miza imediată devine dublă: completarea riguroasă a datelor acolo unde lipsesc și transformarea diferențelor dintre județe în planuri de acțiune locale, cu intervenții precise acolo unde alertele sunt cele mai puternice.
