Ilie Bolojan, premierul României, explică o posibilă modificare pentru impozitul pe proprietate, care a crescut în toată România, spre nemulțumirea multor oameni, dar a adus nivelul impozitelor undeva mai aproape de ceea ce se percepe în restul Uniunii Europene, însă UDMR cere o reducere a acestuia, iar PNL pare aproape dispus să o facă.
Ilie Bolojan explică mai jos de ce problema impozitelor pe proprietate este una foarte complexă și nu poate fi rezolvată chiar atât de ușor, asta în condițiile în care sfera de aplicare este una foarte largă, dar pentru că prețurile locuințelor au crescut în România, e normal ca și valoarea impozitelor pentru ele să crească, așa cum se întâmplă peste tot în lume.
“Am văzut în spațiul public această propunere făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare, dar aș face câteva precizări. Așa cum știți, România s-a angajat să aducă impozitele pe proprietate la un nivel mai mare, în așa fel încât reperul să fie prețul de piață al acestor locuințe, sigur, fiecare localitate având o marjă de a aplica un procent sau altul, lucru care ar trebui să se aplice de la finalul acestui an.
Deci mai avem de lucrat pe această schemă, suntem într-o formulă intermediară. Asta înseamnă, de exemplu, că guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitarea mașinilor, de exemplu. Unele primării, având în vedere nivelul de impozitare anterior sau stabilind o creștere mai mare, au ajuns în situația în care nivelul stabilit este mai mare decât cel minim stabilit prin lege de guvern. Datorită discuțiilor care au apărut în spațiul public, unele primării doresc să reducă nivelul actual al impozitelor, pe mașini, de exemplu, la nivelul minim stabilit de lege.
Legislația actuală nu le permite să facă acest lucru. Deci le-a permis să crească mai mult decât nivelul minim, dar nu le permite să scadă. Din punctul meu de vedere, ca fost om de administrație publică, consider că este un atribut al administrației locale ca peste plafonul minim care este stabilit prin lege, în funcție de politicile locale pe care le poți stabili, să poți să și crești, dar să poți să și scazi.
De exemplu, din acest punct de vedere, putem analiza în ce măsură putem aduce această corecție prin legislație, astfel încât, acolo unde există aceste situații — subliniez, în care nivelul stabilit este peste cel minim — primăriile să poată reveni, dacă doresc. Sigur, ar trebui să facem acest lucru într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobarea bugetului, astfel încât, înainte de aprobarea bugetelor locale, toate aceste aspecte să fie clarificate.
Oricum, așa cum știți, anul acesta a fost unul deosebit din punctul de vedere al impozitelor, pentru că acestea au fost adoptate foarte târziu, din cauza contestării la Curtea Constituțională. Prin urmare, nu a fost timp pentru explicații și clarificări și vă amintiți ce s-a întâmplat în primele luni ale anului, când unele primării comunicau date eronate, deoarece nu erau actualizate toate bazele de date. A fost nevoie de două-trei săptămâni până când lucrurile s-au stabilizat.”
