Cuprins:
- Consultări strânse cu mediul de afaceri;
- Pivotare de la consum;
- Sprijin nou pentru IMM-uri;
- TVA la încasare mărit;
- Recompensă pentru contribuabili corecți.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Năzare, anunță că România a intrat în linie dreaptă cu pachetul de măsuri pentru relansarea economiei, după publicarea actului normativ în transparență decizională și continuarea consultărilor cu mediul de afaceri. Mesajul central, statul încearcă să își calibreze planul strategic la realitatea din business, înainte ca setul de măsuri să fie definitivat.
Ministrul Finanțelor spune că discuțiile au devenit aplicate, cu întâlniri punctuale atât cu reprezentanții CNIPMMR, cât și în cadrul Consiliului Național Tripartit. În această etapă, Ministerul Finanțelor colectează propuneri și observații, apoi le trece prin filtrul dialogului dintre sindicate și patronate, cu o miză clară, transformarea pachetului într-un motor de creștere pentru perioada următoare.
Consultări strânse cu mediul de afaceri
Ministrul Finanțelor descrie procesul ca pe o serie de consultări menite să alinieze viziunea strategică a statului cu ceea ce se întâmplă, efectiv, în economie. Întâlnirea cu CNIPMMR și participarea la ședința Consiliului Național Tripartit sunt prezentate drept pași necesari pentru ca măsurile să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie ușor de aplicat și ușor de folosit de companii.
În esență, Ministrul Finanțelor transmite că pachetul nu este doar un set de facilități, ci o încercare de a construi încredere prin dialog. Iar accentul pus pe consultare sugerează că autoritățile vor să reducă riscul de ajustări bruște, într-un context în care predictibilitatea fiscală cântărește greu în deciziile de investiții.
Pivotare de la consum
Ministrul Finanțelor fixează ca obiectiv principal schimbarea direcției, de la o economie bazată pe consum către una bazată pe investiții și valoare adăugată. Această pivotare este prezentată ca o condiție pentru o creștere mai solidă și mai rezistentă, în care companiile nu doar vând pe piața internă, ci își cresc capacitatea de producție și pot concura regional.
În acest cadru, Ministrul Finanțelor pune IMM-urile în centru, numindu-le coloana vertebrală a economiei. Logica este simplă, dacă firmele mici și mijlocii primesc stabilitate și agilitate, efectul se propagă în lanț – de la locuri de muncă și furnizori, până la investiții și exporturi.
Sprijin nou pentru IMM-uri
Ministrul Finanțelor indică un set de măsuri care combină simplificarea regulilor cu accesul la finanțare. Una dintre schimbările anunțate vizează microîntreprinderile, prelungirea termenului de angajare la 90 de zile și posibilitatea vânzării ocazionale de active fără pierderea regimului fiscal favorabil. Mesajul politic din spatele detaliilor este explicit, statul ar trebui să fie facilitator, nu obstacol.
Pe zona de capital, Ministrul Finanțelor spune că se deblochează accesul la finanțare prin garanții de stat și dobânzi subvenționate pentru investiții de până la 50 de milioane de lei. Ținta declarată, firme românești care pot scala, pot investi și pot deveni competitive la nivel regional.
TVA la încasare mărit
Ministrul Finanțelor propune creșterea plafonului pentru TVA la încasare, de la 4,5 milioane lei la 5 milioane lei în 2026 și la 5,5 milioane lei în 2027. Este prezentată ca o măsură vitală de lichiditate, pentru că le permite firmelor să plătească taxele doar după ce încasează efectiv facturile, protejând fluxul de numerar.
Într-o economie în care întârzierile la plată pot bloca rapid activitatea, Ministrul Finanțelor mizează pe această pârghie ca pe o plasă de siguranță, mai puțină presiune imediată pe cash și mai mult spațiu pentru investiții și funcționare normală.
Recompensă pentru contribuabili corecți
Ministrul Finanțelor anunță continuarea și în acest an a bonificației de 3% pentru contribuabilii corecți. Este descrisă drept un gest de respect și un beneficiu direct pentru antreprenorii care își plătesc taxele la timp, într-o încercare de a consolida comportamentul fiscal predictibil.
În ansamblu, Ministrul Finanțelor prezintă mixul ca pe o combinație de credite fiscale, granturi și simplificare administrativă, cu o ambiție mai mare, statul să devină partener și să împartă riscul cu mediul privat. Obiectivul final, așa cum este formulat, nu este doar „asistarea” economiei, ci investiția activă în capacitatea companiilor de a produce, exporta și inova.
Ministrul Finanțelor mizează pe 2026 ca pe un an al încrederii și stabilității pentru capitalul românesc, construit prin investiții, predictibilitate și parteneriat real între stat și mediul privat. Consultările continuă, iar pachetul rămâne disponibil pentru analiză în secțiunea de Transparență, semnalând că forma finală va fi influențată de dialogul din următoarea perioadă.
