Comisia Europeană marchează o nouă etapă în cursa globală pentru semiconductori, odată cu lansarea la IMEC Leuven a NanoIC, descrisă drept cea mai mare linie pilot a Uniunii Europene în cadrul Legii privind cipurile. Miza este clară: Europa vrea să accelereze dezvoltarea și fabricarea de cipuri avansate, într-un domeniu unde viteza, scalarea și controlul lanțului de aprovizionare pot decide competitivitatea economică pe termen lung.
Comisia Europeană prezintă NanoIC ca un proiect care mută accentul din zona de cercetare pură către testare aproape industrială, înainte de producția de masă. Într-o economie în care cererea pentru putere de calcul crește exploziv, o astfel de infrastructură poate însemna reducerea timpilor de trecere de la prototip la fabricație și, implicit, un avantaj strategic pentru actorii europeni.
Comisia Europeană indică o investiție totală de 2,5 miliarde de euro pentru NanoIC, cu o structură de finanțare care subliniază parteneriatul public-privat: 700 de milioane de euro din fonduri UE, 700 de milioane de euro de la guverne naționale și regionale, iar restul din contribuții industriale, inclusiv de la ASML și alți parteneri. Pentru piețe, mesajul e dublu: sectorul public împinge infrastructura critică, iar industria validează direcția prin capital și implicare.
În termeni economici, Comisia Europeană poziționează această investiție ca o rampă de lansare pentru tehnologiile de generație următoare, care pot susține domenii cu valoare adăugată mare: inteligență artificială, vehicule autonome, asistență medicală și tehnologie mobilă 6G. Aceste aplicații nu sunt doar „viitorul”, ci și motorul actual al competiției globale, cu impact direct în productivitate, securitate și servicii publice.
Comisia Europeană Investește 700 de Milioane de EURO în Producția de Microchip-uri
Comisia Europeană evidențiază un element tehnologic rar în Europa: NanoIC este prima instalație europeană care implementează cea mai avansată mașină de litografie cu ultraviolete extreme. Accentul cade pe proiectarea și fabricarea de cipuri folosind tehnologie dincolo de doi nanometri, un prag asociat cu performanță mai bună și eficiență energetică superioară. În logica industrială, asta poate însemna dispozitive mai rapide, consum redus și posibilitatea de a integra funcții complexe în spații mai mici.
Prin această capacitate, Comisia Europeană sugerează că Europa poate urca în lanțul valoric, nu doar ca utilizator de tehnologie, ci ca dezvoltator și testator al proceselor avansate care preced producția la scară.
Comisia Europeană spune că NanoIC este construit pe principiul accesului liber, ceea ce deschide ușa pentru startup-uri, cercetători, IMM-uri și organizații mari. Practic, linia pilot devine un „teren comun” unde se pot valida modele de cipuri, echipamente și procese într-un mediu aproape industrial, înainte ca investițiile în producția de masă să fie făcute.
Într-un ecosistem unde costurile de intrare sunt enorme, Comisia Europeană mizează pe reducerea barierelor pentru inovare, astfel încât ideile să poată fi testate rapid, iar rezultatele să fie transferate mai ușor către fabrici și aplicații comerciale.
Comisia Europeană precizează că NanoIC este găzduit de IMEC (Belgia) și are un consorțiu european care include CEA-Leti (Franța), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), CSSNT (România) și Institutul Național Tyndall (Irlanda). Inaugurarea a fost marcată de prezența vicepreședintei executive Henna Virkkunen, a prim-ministrului belgian Bart De Wever și a ministrului-președinte al Flandrei, Matthias Diependaele, semnalând greutatea politică și industrială a proiectului.
Comisia Europeană leagă NanoIC de obiectivul mai larg al inițiativei Chips for Europe: transformarea tehnologiilor de cipuri din „laborator în fabrică”, prin linii pilot care consolidează poziția Europei în lanțul global de aprovizionare. Facilitățile vor fi deschise partenerilor de încredere, cu o miză explicită: competitivitate industrială, bază tehnologică solidă și capacitatea de a reține și atrage talente.
Prin NanoIC, Comisia Europeană transmite că suveranitatea tehnologică nu se obține doar prin strategii, ci prin infrastructură reală, finanțată și accesibilă. Dacă linia pilot va livra ritmul promis în transferul de la cercetare la producție, Europa își poate întări poziția într-un sector care decide atât economia digitală, cât și autonomia industrială a următoarelor decenii.
