Ministrul Muncii, Florin Manole, transmite că lupta împotriva muncii nedeclarate nu este un episod, ci un efort continuu, dus cu aceeași intensitate până când domeniul va fi reglementat și fenomenul va fi redus. Ministrul Muncii leagă această promisiune de o realitate pe care autoritățile o descriu drept alarmantă, persoane care muncesc fără forme legale, fără protecție și fără drepturi contractuale minime.
Ministrul Muncii explica oficial și că această campanie de verificare derulată în perioada 02–06 februarie 2026 a avut amploare națională și a vizat două direcții principale, respectarea normelor legale în relațiile de muncă și cerințele de securitate și sănătate în muncă.
În total, inspectorii de muncă au efectuat 1.834 de controale, iar bilanțul arată un nivel ridicat de sancționare, 1.122 de sancțiuni contravenționale și amenzi care au cumulat 3.422.500 lei. Pentru corectarea deficiențelor, au fost dispuse 2.361 de măsuri, fiecare cu termene precise de implementare.
Ministrul Muncii atrage atenția că fenomenul muncii nedeclarate în ride-sharing a căpătat amploare și, tocmai de aceea, nu va fi tratat cu jumătăți de măsură. Datele prezentate de inspectori indică un vârf de concentrare în județul Constanța, din totalul de 577 de persoane identificate la nivel național prestând muncă nedeclarată, 505 au fost depistate doar acolo, într-o singură săptămână, activând în domeniul ride-sharing.
Contextul local accentuează tensiunea, săptămâna trecută au fost raportate 716 persoane care munceau fără norme legale în Constanța, tot în ride-sharing, iar săptămâna aceasta alte 505. Ministrul Muncii prezintă situația ca pe o confruntare directă cu practicile prin care unii obțin profit punând oameni la muncă fără forme, fără protecție și fără garanții. Mesajul rămâne ferm, nu se opresc până când domeniul nu este reglementat și dimensiunea fenomenului nu scade vizibil.
Pe zona relațiilor de muncă, controalele s-au reflectat într-un volum consistent de sancțiuni, amenzi totale de 2.866.000 lei, cu 198 de amenzi și 253 de avertismente. Ministrul Muncii subliniază că miza nu este doar sancționarea, ci schimbarea comportamentelor din piață și eliminarea practicilor ilegale care vulnerabilizează lucrătorii.
Printre cele mai frecvente nereguli identificate se află utilizarea muncii nedeclarate sub diverse forme, nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă și de odihnă, dar și neîndeplinirea măsurilor dispuse la controalele anterioare. Pentru inspectori, această ultimă categorie indică o problemă recurentă, deficiențe cunoscute, dar lăsate nerezolvate.
În paralel, componenta de securitate și sănătate în muncă a generat propriul set de concluzii. Au fost realizate 680 de controale, soldate cu 671 de sancțiuni, dintre care 91 de amenzi și 580 de avertismente, în valoare totală de 556.500 lei. Ministrul Muncii își leagă poziția publică de ideea că drepturile contractuale și siguranța la locul de muncă nu sunt opționale, iar termenele impuse pentru remediere trebuie tratate ca obligații, nu ca recomandări.
Acolo unde riscurile au fost considerate grave, inspectorii au intervenit direct, au dispus oprirea din funcțiune a 15 echipamente de muncă și au decis sistarea activității în 2 locuri de muncă. Deficiențele invocate pe linia SSM au inclus utilizarea unor echipamente precum elevatoare și stivuitoare fără autorizare ISCIR, lipsa determinărilor de noxe pentru verificarea limitelor de expunere, instruirea deficitară a lucrătorilor privind planul de prevenire și protecție, precum și absența semnalizării de securitate la locurile de muncă.
Ministrul Muncii așază aceste cifre într-un tablou mai larg, un fenomen care crește, o presiune publică tot mai mare și o promisiune de reglementare care nu mai poate fi amânată. Valul de controale, amenzile și oprirea unor activități indică o direcție clară, autoritățile vor să diminueze rapid munca nedeclarată, mai ales acolo unde ea lasă lucrătorii fără protecție și fără drepturi, iar piața fără reguli predictibile.
