Ilie Bolojan a prezentat o radiografie a economiei, într-un moment în care cifrele se pot citi ușor greșit dacă sunt scoase din context. Potrivit afirmațiilor sale, creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6% și vine la capătul unei schimbări rapide, în numai șase luni, a modelului economic care a împins țara într-o zonă de vulnerabilitate.
Ilie Bolojan a insistat că această creștere modestă nu trebuie privită ca un eșec, ci ca un semnal al tranziției, România ar fi început să se desprindă de un model bazat pe deficit și consum, care părea să producă prosperitate, dar care, în realitate, adâncea dezechilibrele.
În explicația premierului, direcția nouă mizează pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Mesajul central, economia nu poate deveni solidă dacă se sprijină, la nesfârșit, pe împrumuturi tot mai multe și mai scumpe.
Ilie Bolojan descrie trecerea drept una inevitabilă, cu costuri asumate, dar cu o promisiune de final, prosperitate reală bazată pe ceea ce produce economia, nu pe stimulente artificiale. În acest cadru, ideea de corecție nu este un accident, ci o parte dintr-un plan.
Pentru a înțelege 2025, Ilie Bolojan cere ca 2024 și 2025 să fie citite împreună. Anul 2024 este prezentat ca atipic, deficit bugetar ridicat, aproape 8–9% din PIB, deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB, și totuși o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un stimul fiscal de această dimensiune ar fi trebuit să împingă economia mult mai puternic înainte.
Explicația oferită, o parte mare din banii cheltuiți în 2024 ar fi mers spre consum curent, cheltuieli rigide și amortizarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu spre dezvoltare economică. În plus, consumul puternic s-ar fi alimentat din importuri, iar inflația ridicată ar fi “mâncat” o parte importantă din impuls.
Ilie Bolojan amintește că, în prima parte a lui 2024, a existat recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. În lectura sa, această combinație – cheltuieli mari, creștere mică, dezechilibre în creștere – arată că problema nu era lipsa banilor, ci felul în care erau utilizați.
Iar în 2025, spune el, a apărut o corecție de aproximativ 1% din PIB. Aceasta a venit cu costuri sociale și nemulțumiri, pe care ar fi preferat să le evite, însă ajustarea a fost prezentată drept un pas necesar pentru credibilitate și stabilitate.
Ilie Bolojan susține că România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară. Consolidarea fiscală nu este, în această logică, un scop în sine, ci o condiție pentru dezvoltare sustenabilă. Chiar dacă tranziția poate aduce temporar contracție, miza este o economie mai competitivă și mai puternică pe termen lung.
