ANM, Administrația Națională de Meteorologie, ridică nivelul de alertă pentru munții României într-un interval critic, de vineri seară, 13 februarie 2026, ora 20, până luni, 16 februarie 2026, ora 20, mai multe masive intră sub incidența unui risc însemnat de avalanșe. În spatele cifrei se află un tablou instabil, alternanță de temperaturi ușor pozitive la altitudine, urmată de o răcire accentuată și ninsori moderate.
ANM descrie o tranziție meteo care poate schimba rapid comportamentul stratului, sâmbătă rămâne o zi mai caldă decât normalul perioadei, însă duminică și luni se produce răcirea puternică, cu cer noros, ninsori în toate masivele și depuneri consistente mai ales peste 1500 m. În paralel, vântul intensifică riscul prin viscolire și formarea de plăci de vânt, iar ceața și chiciura pot complica orientarea și evaluarea pantelor.
În Munții Făgăraș și Bucegi, ANM indică risc 3 – însemnat, cu un scenariu clasic de instabilitate, la peste 1800 m, primele 24 de ore aduc temperaturi diurne ușor pozitive la 1800–2000 m, suficient cât să mențină stratul superficial umed și să favorizeze curgeri izolate. Din noaptea de 14 spre 15 februarie, răcirea se accentuează și apar ninsori moderate, cu depuneri locale de 10–15 cm.
În Carpații Meridionali, în masivele Țarcu–Godeanu și Parâng–Șureanu, ANM menține același nivel, risc 3 la peste 1800 m, pe fondul zăpezii proaspete care se așază peste un strat relativ recent și, pe alocuri, instabil. În Carpații Orientali, Rodnei și Călimani–Bistriței intră tot la risc 3, cu un strat incomplet stabilizat în primii 20–30 cm și predispoziție la declanșări pe pante înclinate, mai ales la suprasarcini.
Prognoza ANM pentru interval arată o schimbare de ritm, la noapte și sâmbătă se păstrează temperaturi peste normal, cu precipitații mixte slabe și ninsori trecătoare pe arii restrânse. Duminică și luni, însă, se intră într-un regim rece, cu ninsori în toate masivele și cantități ce pot însuma pe alocuri 15–20 l/mp, în timp ce stratul de zăpadă crește local cu peste 10 cm la altitudini de peste 1500 m, izolat chiar peste 15 cm.
La peste 1800 m, ANM estimează minime în scădere de la -7…-3 spre -12…-7 grade, iar maximele coboară de la -2…3 grade sâmbătă spre -9…-6 grade luni. Sub 1800 m, minimele pot ajunge spre -11…-6 grade, mai ales în masivele nordice, iar maximele scad de la 3…8 grade sâmbătă spre -7…-3 grade luni.
În zonele de creastă, ANM semnalează un element care poate transforma un risc “teoretic” într-unul imediat, plăci de vânt existente, cu altele noi în formare, mai ales pe versanții nordici și estici. În Făgăraș și Bucegi sunt menționate cornișe, unele de mari dimensiuni, iar în profunzime apar atât cruste de gheață, cât și zone cu cristale tip cupă, potențiale planuri de alunecare atunci când stratul este supraîncărcat.
Același tipar apare și în Țarcu–Godeanu și Parâng–Șureanu, strat superior umezit temporar, apoi răcire și depunere de zăpadă proaspătă peste structuri mai vechi, cu porțiuni instabile în primii 30 cm. ANM avertizează că, pe pantele înclinate și mai ales la suprasarcini, sunt posibile avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, care pot angrena atât plăcile de vânt, cât și unele straturi din profunzime.
Un alt detaliu cheie din buletinul ANM, pe unele văi depozitele sunt consistente, local peste 2 metri, mai ales în zone adăpostite. Acolo unde zăpada este acumulată, masa disponibilă pentru antrenare crește, iar avalanșele pot căpăta volum chiar dacă declanșarea pornește din stratul superior.
Datele din stațiile meteo indică un strat considerabil în puncte reprezentative, 155 cm la Vârful Omu, 140 cm la Bâlea-Lac, 125 cm la Țarcu, iar în Orientali 72 cm la Călimani și 52 cm la Lăcăuți. În Occidentali, sunt raportate valori precum 55 cm la Semenic și 34 cm la Vlădeasa 1800, semn că baza există, iar stratul nou se poate așeza peste suprafețe cu coeziune variabilă.
ANM subliniază că vântul va avea intensificări temporare de 40–60 km/h în zonele înalte din toate masivele, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada. Pe crestele Carpaților Meridionali, rafalele pot atinge și depăși trecător 70–90 km/h, exact intervalul care favorizează transportul zăpezii și încărcarea versanților predispuși.
În ultimele două zile, vântul a avut deja intensificări de 40–60 km/h în toate masivele, cu episoade de 70–80 km/h pe crestele Apusenilor. În combinație cu ceața și depunerile de chiciură, evaluarea terenului devine mai dificilă, iar semnele de instabilitate pot fi mai greu de observat.
Sub 1800 m, ANM descrie un risc, în general, moderat (2) în multe zone, dar cu condiții de curgeri și avalanșe mici, izolat medii, mai ales la 1600–1800 m și la suprasarcini. În Ceahlău, riscul rămâne 2 – moderat, încălzirea diurnă ușoară umezește stratul, nopțile negative formează cruste, iar zăpada nouă locală poate declanșa alunecări mici pe pantele mai înclinate.
În Carpații Occidentali, ANM menține de asemenea risc 2, cu strat de 30–35 cm pe alocuri și depozite mai importante în văi adăpostite. Încălzirea pe termen scurt umezește stratul, iar răcirea ulterioară aduce ninsori spre altitudini joase, păstrând condițiile pentru curgeri și avalanșe mici, rar medii, la suprasarcini.
În acest interval, mesajul ANM este despre instabilitate rapidă, o fereastră caldă, urmată de răcire bruscă, zăpadă proaspătă, vânt puternic și plăci de vânt în zonele înalte. În masivele cu risc 3, combinația dintre stratul superior umezit, depunerile noi și structurile fragile din profunzime crește probabilitatea declanșărilor, mai ales pe pante înclinate și la supraîncărcări. Iar acolo unde cornișele sunt mari și depozitele din văi sunt consistente, consecințele pot fi serioase chiar și atunci când declanșarea pornește punctual.
