Ilie Bolojan, premierul României, își descrie mandatul de prim-ministru ca pe un exercițiu de echilibru, face ceea ce ține de el pentru țară, fără să potențeze conflicte, încercând să construiască un acord politic care să mențină echilibrele în stat și să îndrepte lucrurile. Mesajul său are o țintă clară, nu doar guvernul, ci și restul liderilor politici, pe care îi cheamă la responsabilitatea funcției pe care o dețin.
Ilie Bolojan a ales un ton mai degrabă de mediator decât de combatant. În logica sa, stabilitatea politică nu este un slogan, ci o condiție practică pentru a putea lua decizii dificile fără ca statul să se blocheze în dispute. Iar această stabilitate devine cu atât mai importantă cu cât miza este, spune el, dezvoltarea reală a României, nu doar administrarea de crize de la o lună la alta.
Ilie Bolojan afirmă că obiectivul guvernului este crearea unor condiții reale pentru dezvoltare, dar subliniază că bugetul acestui an vine cu două constrângeri importante. Prima este reducerea deficitelor, România plătește dobânzi imense, iar statul nu își mai permite să piardă zeci de miliarde de lei doar pe dobânzi, bani care ar fi necesari pentru infrastructură și servicii.
A doua constrângere este absorbția fondurilor europene. Ilie Bolojan spune că jumătate din investițiile făcute anul acesta sunt realizate din bani europeni și avertizează că, dacă nu sunt accesați acum, acești bani pot fi pierduți. În această ecuație, presiunea nu e doar contabilă, ci și de calendar, banii vin cu reguli, termene și obligații, iar întârzierea se poate transforma în pierdere directă de investiții.
Pentru Ilie Bolojan, fondurile europene sunt un test de performanță administrativă și, în același timp, o plasă de siguranță pentru ritmul investițiilor. Dacă bugetul național e strâns de costul dobânzilor și de nevoia de reducere a deficitelor, finanțarea europeană devine combustibilul care menține proiectele în mișcare.
În mesajul său, accentul cade pe ideea de „acum”, accesarea banilor înseamnă proiecte pornite, șantiere accelerate și decizii luate fără amânări. Ilie Bolojan leagă direct aceste fonduri de capacitatea României de a-și construi infrastructura și de a susține servicii publice mai bune.
Ilie Bolojan indică explicit finalizarea autostrăzii spre Pașcani ca fiind esențială. Argumentul este unul economic, fără o rețea modernă de autostrăzi, România nu va putea atrage investiții noi în zona de est a țării. În logica premierului, infrastructura nu e doar despre mobilitate, ci despre competitivitate, unde ajungi repede, investești mai ușor; unde transportul e predictibil, cresc șansele pentru locuri de muncă și dezvoltare.
Privind spre a doua jumătate a anului, Ilie Bolojan spune că lucrurile vor începe să se reașeze. El leagă această schimbare de măsurile deja adoptate și de cele care urmează a fi implementate în energie, administrație și domenii strategice, cu promisiunea că acestea creează condiții pentru creștere economică, prosperitate și mai multă predictibilitate.
După aprobarea bugetului și finalizarea măsurilor de reformă și relansare, Ilie Bolojan susține că economia va absorbi efectele perioadei de ajustare. Estimarea prezentată de premier este „clară”, reluarea creșterii economice și continuarea scăderii inflației. În același timp, admite că măsurile de contracție nu au fost ușoare și nici nu puteau fi evitate, argumentând că au fost necesare pentru a pune economia pe baze solide și sustenabile.
Ilie Bolojan își așază discursul pe două direcții, calm politic și urgență economică. Pe de o parte, cere liderilor să nu alimenteze conflicte și să susțină echilibrul instituțional. Pe de altă parte, pune presiunea pe rezultate măsurabile, deficit redus, fonduri europene accesate la timp și infrastructură care să deschidă investițiile, mai ales în est. Mesajul-cheie rămâne unul de tranziție, perioada de ajustare e prezentată ca inevitabilă, dar cu promisiunea unei reașezări în semestrul doi, dacă reformele și investițiile rămân pe direcție.
