Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ales să se întoarcă la Centrul Medical Cristian Șerban din Buziaș, un loc care, spune el, arată limpede de ce consecvența în politicile publice contează. Ministrul Sănătății descrie centrul drept un spital public cu profil unic, dedicat copiilor și tinerilor cu diabet zaharat, hemofilie și alte afecțiuni ce cer recuperare complexă, într-un model care pune accent pe continuitate și rezultate.
Ministrul Sănătății spune că pe aproape 30 de ani, unitatea funcționează fără întrerupere și a tratat peste 35.000 de pacienți. Aici, îngrijirea nu se reduce la consultații sau proceduri, ci include evaluare medicală, educație pentru gestionarea bolii și recuperare realizată de o echipă multidisciplinară care lucrează integrat. În mesajul său, Ministrul Sănătății arată că această combinație face diferența pentru pacienți și pentru familiile lor, mai ales când vorbim despre boli cronice.
Pentru a consolida funcționarea centrului din Buziaș, Ministrul Sănătății spune că au fost direcționate investiții punctuale: 5,8 milioane de lei pentru reparații capitale la instalațiile sanitare, modernizarea instalațiilor termice, reabilitarea clădirii principale și dotări medicale. În plus, prin PNRR s-au adăugat aproximativ 4,3 milioane de lei, într-o formulă menită să susțină atât infrastructura, cât și calitatea actului medical.
În același timp, Ministrul Sănătății insistă asupra colaborării cu Fundația Cristian Șerban, pe care o numește solidă și necesară. Fundația ar fi construit și dezvoltat centrul încă din 1992, iar statul l-a integrat în sistemul public și l-a susținut financiar pentru stabilitate. Mesajul transmis: când obiectivul comun este grija pentru copiii cu boli cronice, parteneriatul poate funcționa pe termen lung, fără sincope și fără improvizații.
Într-un punct cu impact direct asupra pacienților, Ministrul Sănătății revine la ideea reducerii barierelor administrative pentru persoanele cu diabet. El susține că hârtiile și drumurile care consumă energia pacienților fără beneficii medicale trebuie tăiate, iar accesul la tratament și consumabile trebuie să devină mai simplu și mai previzibil.
Concret, Ministrul Sănătății afirmă că a susținut eliminarea obligativității biletelor de trimitere pentru pacienții insulinodependenți. Mesajul are două straturi: o promisiune de debirocratizare și o încercare de a muta centrul de greutate către îngrijirea reală, nu către verificări care întârzie pașii firești ai tratamentului.
Dincolo de spitale și reguli, Ministrul Sănătății aduce în prim-plan o etapă adesea subestimată: recuperarea medicală. În formularea lui, după o operație sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare, ci abia începe perioada în care pacientul trebuie să poată merge din nou fără durere, să-și reia activitatea și să-și recapete ritmul de dinainte.
Pentru această miză, Ministrul Sănătății spune că a fost la Lovrin, în județul Timiș, unde se construiește o secție externă a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara, dedicată recuperării medicale, ortopediei și traumatologiei, cu servicii de balneofiziokinetoterapie. Intenția declarată este ca serviciile de recuperare să fie mai aproape de pacienții din vestul țării și să completeze traseul medical după intervenții ortopedice sau traumatisme.
Proiectul este prezentat ca un parteneriat între Consiliul Județean Timiș, Spitalul Pius Brînzeu din Timișoara, Universitatea din Szeged și Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom, în cadrul programului Resilience4Health. Finanțarea: 7 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și peste 16,6 milioane de lei din bugetul local al CJ Timiș, iar finalizarea este estimată pentru 2027.
Ministrul Sănătății spune că urmărește direct stadiul implementării și susține dezvoltarea acestor capacități, astfel încât investiția să fie finalizată la termen și să devină funcțională. În plus, el transmite că ministerul va susține dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru, încercând să lege infrastructura de eficiența concretă din teren.
În final, Ministrul Sănătății își așază mesajul pe o idee simplă, cu greutate: recuperarea nu este un detaliu, ci diferența dintre dependență și autonomie. În această logică, investițiile în centre specializate, colaborările cu parteneri locali și universitari, plus reducerea birocrației pentru pacienții cronici sunt piese din același puzzle: un sistem care nu se oprește la intervenție, ci duce pacientul până la reintegrare.
Între Buziaș și Lovrin, linia trasată de Ministrul Sănătății este una a continuității: stabilitate pentru centrele care funcționează de decenii, reguli mai clare și mai simple pentru pacienți, și investiții care tratează recuperarea ca parte esențială a îngrijirii. Dacă aceste promisiuni se vor traduce în servicii mai accesibile și mai coerente, miza devine una direct măsurabilă în viețile celor care, după diagnostic sau după operație, au nevoie de mai mult decât o externare.
