Acasă Romania Proiectele de Investiții Anunțate de Ministrul Dezvoltării și Măsurile pentru un Deficit...

Proiectele de Investiții Anunțate de Ministrul Dezvoltării și Măsurile pentru un Deficit Important în România

Proiectele De Investiții Anunțate De Ministrul Dezvoltării și Măsurile Pentru Un Deficit Important în România
Proiectele De Investiții Anunțate De Ministrul Dezvoltării și Măsurile Pentru Un Deficit Important în România. Foto: Ministerul Dezvoltării.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță o nouă tranșă de decontări care arată cum se mișcă, concret, investițiile finanțate prin PNRR. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit lucrări în valoare totală de 105.421.103,37 lei, aferente unui număr de 239 de investiții realizate prin componentele C10 – Fondul local și C15 – Educație.

Ministrul Dezvoltării indică o împărțire clară a sumelor: 87.925.755,73 lei au fost decontați pentru 202 facturi din Componenta C10 – Fondul local. Accentul acestor cheltuieli vizează infrastructura pentru transportul verde, dar și elaborarea ori actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, elemente esențiale pentru proiecte coerente, cu impact pe termen lung.

Ministrul Dezvoltării subliniază că alte 17.495.347,64 lei au fost alocate prin Componenta C15 – Educație, pentru achitarea a 37 de facturi. Obiectivul: construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul. Mesajul este unul pragmatic: proiectele educaționale nu rămân la stadiul de intenție, ci trec prin etape administrative care, atunci când sunt finanțate la timp, scurtează distanța până la șantiere și recepții.

Pentru comunități, astfel de investiții pot însemna locuri noi pentru copii, standarde mai bune de siguranță și confort, dar și clădiri gândite cu o amprentă de mediu mai mică. În logica PNRR, ritmul plăților și capacitatea de a gestiona facturi, contracte și documentații devin indicatori care arată dacă proiectele înaintează sau se blochează.

Ministrul Dezvoltării avertizează că România se confruntă cu un deficit de auditori energetici pentru clădiri, iar acest blocaj se vede direct în capacitatea de a face evaluări necesare lucrărilor de eficientizare energetică. Fără un număr adecvat de auditori atestați, nu pot fi auditate energetic clădirile – de la blocuri de locuințe la spitale sau școli – care au nevoie de investiții pentru reducerea consumului și modernizare.

Exemplele oferite arată dezechilibre puternice în teritoriu. În județul Ialomița există patru auditori atestați pentru blocuri și un singur auditor pentru alte clădiri, precum spitale, școli și clădiri publice. În județul Giurgiu, situația este la fel de tensionată: un singur auditor atestat poate audita doar blocurile, iar alți doi pot acoperi orice clădire. Ministrul Dezvoltării indică deficit și în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Călărași sau Sălaj.

În acest context, Ministrul Dezvoltării anunță organizarea unei noi sesiuni de examen pentru atestarea auditorilor energetici. Procesul fusese suspendat, pe fondul modificărilor substanțiale din ultimii ani privind metodologia de calcul, legislația națională și europeană a performanței energetice a clădirilor, astfel încât specialiștii eligibili să poată studia noile reguli.

Înscrierile vor fi realizate printr-o platformă digitală pusă la dispoziție de minister. În prima parte a lunii martie va fi publicat, pe site, anunțul privind deschiderea înscrierilor și calendarul. Verificarea eligibilității candidaților se va face până la jumătatea lunii aprilie, lista celor eligibili urmând să fie publicată în a doua jumătate a lunii. După 15 zile calendaristice, va fi organizat examenul de atestare, potrivit explicațiilor oferite.

Ministrul Dezvoltării pune în aceeași ecuație două mize care se condiționează reciproc: decontări consistente pentru investiții PNRR și întărirea resursei umane care poate debloca eficiența energetică a clădirilor. În timp ce plățile arată fluxul de proiecte în derulare, examenul pentru auditori poate deveni piesa lipsă fără de care modernizarea energetică, în special pentru școli, spitale și clădiri publice, riscă să rămână încetinită de lipsa specialiștilor.