Ministrul Apărării, Radu Miruță, a dus discuția despre siguranța României acolo unde se simte cel mai clar diferența dintre teorie și realitate: în baza militară, în fața celor care zboară, comandă și iau decizii în secunde. La Baza 86 Aeriană Fetești, Ministrul Apărării a vorbit despre faptul că securitatea se construiește înainte de toate prin oameni, iar întâlnirile directe cu piloții și comandanții lor rămân un instrument esențial pentru a înțelege provocările din teren.
Ministrul Apărării a descris o comunitate profesională pregătită, responsabilă și capabilă să ofere răspunsuri clare, cu o determinare care inspiră încredere. Pentru el, dialogul nemijlocit nu este un gest de imagine, ci o metodă de lucru care scoate la lumină probleme reale și accelerează soluții aplicabile. În urma discuțiilor de la Fetești, unele dintre temele ridicate au primit deja direcții clare de rezolvare, semn că vizita a fost gândită ca parte a unui proces, nu ca un episod izolat.
Ministrul Apărării a subliniat și dimensiunea internațională a vizitei, desfășurate alături de senatoarea Jeanne Shaheen, prezentată drept una dintre vocile influente ale politicii externe americane și un susținător constant al României și al securității Flancului Estic. În acest cadru, mesajul a fost unul dublu: România contează strategic în arhitectura euroatlantică, iar investițiile în instruire și interoperabilitate devin argumente concrete în fața partenerilor.
Ministrul Apărării a evidențiat aprecierea exprimată pentru rapiditatea și determinarea cu care România a dezvoltat Centrul de Instruire F-16, descris ca o platformă avansată, unică la nivel european. Centrul pregătește piloți români, ucraineni și aliați la standarde NATO, consolidând rolul României în securitatea regională. În logica acestui demers, pregătirea devine la fel de importantă ca achizițiile, iar infrastructura de antrenament se transformă într-un punct de greutate pentru cooperarea aliată.
Ministrul Apărării a transmis că parteneriatul strategic România–Statele Unite rămâne puternic și orientat spre rezultate, iar discuțiile cu delegația americană au indicat o deschidere reală pentru proiecte concrete în perioada următoare. Accentul pus pe rezultate sugerează o etapă în care cooperarea în domeniul apărării se traduce prin inițiative măsurabile, nu doar prin angajamente generale.
În această viziune, România își asumă responsabil rolul de furnizor de securitate în regiune și își menține direcția de investiții în capacități moderne, parteneriate strategice și în pregătirea celor care apără, zi de zi, siguranța publică. Ministrul Apărării a legat explicit această direcție de ideea că forța unui sistem de apărare începe cu oamenii, continuă cu pregătirea și se finalizează cu dotările potrivite.
Ministrul Apărării a introdus și o componentă economică și industrială, prezentând programul SAFE drept o miză de investiții majore pentru dotarea Armatei Române și repunerea în mișcare a industriei de apărare. Planul, așa cum a fost formulat, urmărește aducerea de tehnologie de ultimă oră în fabricile de armament din țară și fabricarea în România a unor echipamente esențiale pentru soldați.
Securitatea nu mai poate fi tratată ca un capitol separat de economie, instruire și alianțe. Ministrul Apărării a conturat o linie de acțiune în care terenul, parteneriatul și industria se susțin reciproc, iar România își consolidează poziția prin capacitate, pregătire și producție internă.
