Din cuprinsul articolului:
- Ilie Bolojan a cerut rezolvarea blocajelor;
- Noi cereri de plată în lucru;
- Termen cheie: 31 august 2026;
- Monitorizare periodică, obligatorie.
Ilie Bolojan a cerut rezolvarea blocajelor
Ilie Bolojan a coordonat astăzi reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru a trece în revistă stadiul reformelor și investițiilor, problemele apărute și soluțiile de remediere.
Ilie Bolojan a cerut ministerelor care gestionează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să înlăture rapid eventualele blocaje, astfel încât angajamentele României să fie puse în aplicare până la 31 august 2026. În același timp, premierul a cerut să fie eliminate întârzierile la plata facturilor pentru lucrările deja executate în proiectele din PNRR.
În centrul discuțiilor au fost aspectele rămase nefinalizate pentru cererile de plată 3 și 4, deja transmise de Guvern către Comisia Europeană. Reuniunea a urmărit o imagine clară asupra reformelor și investițiilor din aceste pachete, inclusiv asupra dificultăților întâmpinate și a pașilor necesari pentru închidere.
Ilie Bolojan a pus accent pe responsabilitatea directă a celor care conduc implementarea, sugerând că ritmul actual trebuie să se transforme într-un efort coordonat, cu termene respectate și blocaje rezolvate rapid, pentru a evita riscul de pierdere a fondurilor.
Noi cereri de plată în lucru
Pe agenda reuniunii au intrat și cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare, în anul 2026. Conform informațiilor prezentate, România are în total 6 cereri de plată, iar ultima are termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026.
Cererea de plată 5 va include 28 de ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă. Cererea de plată 6 va cuprinde 151 de ținte și jaloane, corespunzătoare atât componentei nerambursabile, cât și celei rambursabile, ceea ce ridică miza organizării administrative și a raportării la zi.
Termen cheie: 31 august 2026
Ilie Bolojan a fixat un reper ferm, implementarea angajamentelor asumate de România până la 31 august 2026. Mesajul a fost dublat de cerința ca stadiul reformelor și investițiilor să fie monitorizat periodic, astfel încât întârzierile să fie identificate din timp, nu după ce devin imposibil de recuperat.
În această logică, Ilie Bolojan a cerut ministerelor să își asume un ritm de lucru mai alert, cu acțiuni clare pentru depășirea blocajelor, astfel încât România să rămână în termenii negociați cu Comisia Europeană pentru obținerea fondurilor.
O temă separată a vizat disciplina financiară în proiecte, Ilie Bolojan a cerut explicit să nu mai existe întârzieri în plata facturilor pentru lucrările efectuate. Într-un sistem în care proiectele depind de fluxuri continue de finanțare, restanțele pot bloca șantiere, pot crește costurile și pot întârzia atingerea țintelor și jaloanelor. În plus, premierul a legat direct întârzierile de consecințe, arătând că neîndeplinirea angajamentelor nu va rămâne fără răspundere.
Monitorizare periodică obligatorie
Ilie Bolojan a anunțat un cadru de responsabilizare pe două niveluri: răspundere politică pentru miniștri și secretari de stat, inclusiv revocări din funcție dacă România pierde bani din PNRR, și răspundere administrativă pentru directori și personalul din instituții. În acest al doilea caz, mesajul a fost că nu trebuie să mai existe situații în care se încasează sporuri de fonduri europene în timp ce țara pierde finanțări.
De partea tehnică, Dragoș Pîslaru a analizat cu ministerele stadiul țintelor și jaloanelor și a indicat o țintă de ritm pentru perioada imediat următoare: după creșterea absorbției de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro anul trecut, în următoarele șase luni ar trebui intensificat efortul pentru a dubla această sumă. Ministrul a cerut fiecărui minister să trimită până la sfârșitul săptămânii informații actualizate și un calendar al activităților, pentru o imagine cât mai actuală a implementării.
În zona bugetară, secretarul de stat Florin Zaharia a precizat că fondurile pentru contribuția României la proiectele PNRR sunt și vor rămâne asigurate, iar bugetul pentru 2026 ar urma să includă sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut. Potrivit acestuia, totalul sumelor aferente PNRR ar ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și cheltuieli neeligibile, iar autoritățile locale ar urma să beneficieze de cele mai mari bugete din istorie pentru a se concentra pe implementare.
Ilie Bolojan a transmis că PNRR intră într-o etapă în care viteza și disciplina devin decisive: cererile de plată restante trebuie închise, următoarele trebuie pregătite fără întârzieri, iar plățile către executanți trebuie să curgă la timp. Cu termenele din 2026 deja fixate, mesajul central este că România nu își mai permite blocaje administrative, pentru că miza este directă: păstrarea banilor și credibilitatea angajamentelor asumate.
