ANM, Administrația Națională de Meteorologie, anunță, pentru intervalul 23 februarie 2026, ora 20 – 25 februarie 2026, ora 20, un tablou de iarnă dură în munți, cu ninsori viscolite, vânt puternic și răcire accentuată, care poate împinge rapid stratul de zăpadă spre instabilitate periculoasă.
ANM subliniază că, în masivele cu risc maxim, combinația dintre depunerile recente și plăcile de vânt create pe creste poate declanșa avalanșe medii și mari, inclusiv spontan, dar mai ales la supraîncărcări produse de turiști sau schiori.
ANM indică risc 4, mare, în Munții Făgăraș și Bucegi, precum și în Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, cu accent pe altitudinile de peste 1800 m. Acolo, stratul de zăpadă a crescut în ultimele zile și va continua să se îngroașe prin ninsori viscolite, cu creșteri locale de 10–20 cm în următoarele două zile și izolat chiar mai mult.
Viscol și plăci de vânt
ANM descrie un strat superior instabil, în primii 30–60 cm în Făgăraș și Bucegi, format din depuneri succesive cu rezistență scăzută și coeziune slabă față de straturile mai vechi. În zona crestelor apar numeroase plăci de vânt, friabile și uneori groase, pe versanți cu orientări diferite, cei mai expuși fiind nordici, estici și sudici, un detaliu care poate schimba rapid „harta” zonelor periculoase de la o zi la alta.
Depozite mari pe văi
ANM avertizează că pe multe văi depozitele sunt consistente, local de peste 2–3 metri în masivele cu risc 4, iar în creste sunt formate cornișe de mari dimensiuni. Pe pantele înclinate, riscul de avalanșe medii și mari rămâne ridicat, cu potențial de declanșare atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări, când plăcile de vânt și stratul recent acumulat pot antrena inclusiv straturi din profunzime.
Gheață și cristale instabile
ANM menționează, în profunzime, prezența crustelor de gheață și a zonelor cu cristale tip cupă, elemente care pot funcționa ca planuri de alunecare în situații izolate, mai ales când stratul este încărcat suplimentar. În Carpații Orientali, în masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, riscul este 3, însemnat: primele aproximativ 30 cm pot avea rezistență scăzută, iar dedesubt există zăpadă mai veche, incomplet stabilizată, peste care se mai adaugă zăpadă nouă, viscolită.
Răcire, vânt, ninsori continue
ANM arată că în ultimele trei zile vremea a fost apropiată de normalul termic, cu ninsori moderate pe arii extinse, precipitații mixte la altitudini mai joase și vânt cu intensificări în zonele înalte. În intervalul prognozat, tabloul se înăsprește: se va răci, devenind geroasă în zonele înalte, va ninge viscolit în toate masivele, iar la altitudini joase poate apărea trecător lapoviță. Cantitățile de precipitații pot depăși local 10–15 l/mp în toate grupele montane și, pe arii restrânse, 15–20 l/mp în Carpații Meridionali și Occidentali, cu creșteri ale stratului de 5–10 cm și, pe alocuri, peste 15 cm în zonele înalte. Vântul va avea intensificări temporare de 45–70 km/h în toate masivele, iar pe creste, mai ales în Meridionali, rafalele pot atinge și depăși trecător 90–110 km/h, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.
ANM consemnează și reperele stratului măsurat la 23 februarie 2026, ora 14: în Carpații Meridionali, 175 cm la Bâlea-Lac și 178 cm la Vârful Omu, iar în Orientali 86 cm la Călimani și 45 cm la Ceahlău, în timp ce Occidentalii au valori precum 77 cm la Semenic și 36 cm la Vlădeasa 1800, indicând diferențe mari de la un masiv la altul, dar un element comun: instabilitatea stratului superior acolo unde viscolul îl rearanjează în plăci și troiene.
ANM descrie un interval în care muntele devine, pe alocuri, imprevizibil: zăpadă nouă, vânt puternic și straturi cu coeziune redusă pot duce la avalanșe medii și mari, mai ales în masivele cu risc 4. În astfel de condiții, prudența nu e un slogan, ci diferența dintre o tură reușită și un incident grav, deoarece supraîncărcările minime pot declanșa ruperea plăcilor de vânt sau alunecarea straturilor recente.
