Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat, de la Washington, o agendă construită pe ideea că România poate trece de la reacție la inițiativă într-un moment în care securitatea energetică a regiunii rămâne fragilă. Într-o serie de întâlniri pe care le descrie drept esențiale, Ministrul Energiei a insistat pe poziționarea României în arhitectura energetică din Europa Centrală și de Est, cu accent pe stabilitate și predictibilitate într-un context regional volatil.
Ministrul Energiei a discutat cu reprezentanți ai Atlantic Council despre rolul României ca furnizor de stabilitate și despre modul în care deciziile de astăzi pot influența reziliența energetică a vecinătății estice. Mesajul transmis a fost că România vrea să joace un rol mai vizibil, nu doar să beneficieze de tendințe externe, iar asta presupune infrastructură, capacitate și interconectări care să reziste presiunilor geopolitice.
Bani mari, proiecte critice
Ministrul Energiei a mutat discuția, la Banca Mondială, spre instrumentele de finanțare și mecanismele care ar putea accelera proiecte strategice, de la infrastructura de gaze naturale până la investiții în noi capacități de producție a energiei în bandă, în special nuclear și hidro. Ministrul Energiei a indicat o țintă ambițioasă, mobilizarea unor finanțări de ordinul miliardelor de euro pentru infrastructură critică și capacități energetice strategice, astfel încât proiectele să nu rămână blocate între studii, aprobări și lipsă de capital.
În această logică, Ministrul Energiei a conturat o direcție pragmatică, România are nevoie de energie stabilă, produsă constant, pentru a reduce vulnerabilitățile și pentru a susține economia, în paralel cu tranziția energetică și modernizarea rețelelor.
Coridor vertical, termene concrete
Ministrul Energiei a arătat că una dintre mizele imediate este Coridorul Vertical, discutat într-un format restrâns la Transatlantic Gas Security Summit. Planul, a explicat Ministrul Energiei, înseamnă integrarea fluxurilor de gaze din Grecia–Bulgaria–România către Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina, plus valorificarea gazelor din Marea Neagră. Dincolo de geopolitică, Ministrul Energiei a subliniat și argumentul economic, analizele indică un potențial profit suplimentar de până la 250 milioane de euro anual pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității pieței.
Nuclear și hidro, energie stabilă
Ministrul Energiei a pus în prim-plan două proiecte nucleare majore, finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, o investiție estimată la peste 7 miliarde de euro, și dezvoltarea reactoarelor modulare mici la Doicești, ca proiect strategic cu rol de pionierat european. În viziunea sa, aceste investiții nu sunt doar despre producție, ci despre siguranța alimentării, competitivitate și capacitatea României de a planifica pe termen lung.
Parteneriat SUA, execuție accelerată
Ministrul Energiei a menționat un dialog direct cu ambasadorul desemnat al Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, pentru o comunicare constantă pe proiectele strategice, precum și mulțumiri pentru sprijinul miniștrilor americani Chris Wright și Doug Burgum. În plus, Ministrul Energiei a legat discuțiile de vizita recentă a președintelui Nicușor Dan la Washington, considerată un cadru pentru pași concreți.
Ministrul Energiei a rezumat obiectivul ca pe o linie dreaptă, mai multă energie în bandă, investiții de miliarde în infrastructură, proiecte nucleare duse la capăt și transformarea parteneriatului cu Statele Unite în finanțare, tehnologie și execuție accelerată. Mesajul final este unul de ambiție strategică, România vrea să iasă din postura de spectator și să devină jucător într-o regiune unde energia a devenit, din nou, o miză de securitate.
