Acasă Vremea Prognoza Meteorologică ANM cu Starea Vremii în România pentru Următoarele 14 Zile

Prognoza Meteorologică ANM cu Starea Vremii în România pentru Următoarele 14 Zile

Prognoza Meteorologică ANM cu Starea Vremii în România pentru Următoarele 14 Zile

ANM, Administrația Națională de Meteorologie, pune pe masă o estimare pentru 2 – 15 martie 2026 care arată o primă jumătate de lună mai caldă decât normalul climatologic, cu maxime care urcă frecvent peste 10°C în multe regiuni și cu episoade de precipitații, în general slabe, dar cu probabilitate în creștere spre mijlocul lunii.

ANM indică și un element-cheie pentru public: după 10 martie, incertitudinea crește vizibil, iar scenariile de răcire devin mai plauzibile, inclusiv cu minime care pot coborî sub -4°C în Banat și cu fluctuații mai mari în est și la munte.

În vest, debutul de martie vine cu o încălzire evidentă. În Banat, între 2 și 8 martie, maximele medii sunt estimate la aproximativ 16°C, apoi coboară spre 14°C în perioada 9–15 martie, cu mențiunea importantă că spre finalul intervalului prognoza devine mai puțin sigură. Minimele se situează, în medie, între 0 și 2°C, însă după 10 martie se conturează posibilitatea unor nopți mai reci, chiar sub -4°C.

În Crișana, imaginea este similară: maxime medii de 14–15°C până spre jumătatea lunii, cu semnale că după 10 martie pot apărea intervale mai reci. Minimele gravitează în jurul valorii de 0°C, dar și aici crește probabilitatea unor scăderi în a doua săptămână.

Transilvania rămâne mai temperată, însă tot peste tiparul obișnuit pentru început de martie: între 2 și 8 martie, maximele sunt estimate în jurul a 14°C, apoi apare o tendință de scădere către 10°C spre mijlocul lunii. Nopțile rămân negative pe tot intervalul, cu minime medii între -4 și -2°C, iar după 10 martie apare un semnal mai clar pentru posibile răciri.

În Maramureș, primele două săptămâni pot aduce maxime de 13–15°C, cu o scădere treptată spre mijlocul lunii. Minimele rămân negative (între -4 și -2°C), iar după 10 martie crește incertitudinea: sunt posibile răciri atât ziua, cât și noaptea.

În Moldova, maximele se mențin în general peste 10°C pe tot intervalul, în timp ce minimele pornesc aproape de 0°C în primele zile și scad spre -2°C după 7 martie. După 10 martie, tabloul devine mai variabil, cu șanse mai mari de episoade mai reci, diurne și nocturne.

Dobrogea rămâne, în ansamblu, peste 10°C la maxime, cu vârfuri mai ridicate în 3 și 5 martie, când se pot atinge 13–14°C. Minimele medii sunt de 1–3°C la început, apoi spre 0°C după 7 martie. După 10 martie, membrii de prognoză indică o dispersie mai mare a valorilor, ceea ce sugerează că o răcire devine scenariul mai probabil.

În Muntenia, încălzirea se simte între 2 și 6 martie, cu maxime de 13–15°C, apoi valorile se stabilizează în jurul a 12°C. Minimele sunt 0–2°C la început, apoi ușor negative după 7 martie (-1…0°C). În a doua săptămână crește probabilitatea unui episod mai rece, susținut de o parte dintre scenariile de prognoză.

În Oltenia, între 2 și 6 martie, maximele sunt prognozate la 14–15°C, cu minime de 0–2°C. Ulterior, media rămâne relativ stabilă (maxime în jur de 12°C, minime în jurul a 0°C), însă după 9 martie se conturează posibilitatea unei răciri care să coboare valorile atât ziua, cât și noaptea.

La munte, se vede cel mai clar trecerea către un regim mai rece pe final: între 2 și 8 martie, maximele medii sunt de 4–5°C, apoi scad către 2°C în 9–15 martie. Minimele rămân reci, în medie -5…-3°C, iar după 10 martie crește incertitudinea, inclusiv pentru episoade mai reci.

Pragul de după 10 martie este semnalul de prudență al acestei estimări. În mai multe regiuni, de la Banat și Crișana până la Transilvania, Maramureș, Moldova și Dobrogea, scenariile devin mai divergente: media poate părea stabilă, dar intervalele posibile se lărgesc, ceea ce lasă loc unor scăderi mai abrupte, mai ales nocturne.

Pentru public, traducerea practică e simplă: prima săptămână susține planuri de primăvară timpurie, dar a doua săptămână poate cere din nou haine groase dimineața și seara, mai ales în zonele intracarpatice și la munte.

Semnalul pluviometric nu indică episoade consistente, ci mai degrabă ferestre scurte cu precipitații slabe, urmate de o probabilitate mai ridicată spre mijlocul lunii.

În Banat, sunt posibile precipitații slabe în jurul datei de 5 martie, iar probabilitatea crește spre mijlocul lunii. În Crișana, creșterea probabilității se vede mai ales în a doua săptămână, cu accent după 13 martie.

Transilvania și zona montană au posibile precipitații slabe în jurul datei de 6 martie, cu o probabilitate în creștere către mijlocul lunii. Maramureș urmează același tipar, cu șanse în creștere spre mijlocul lunii.

Moldova și Dobrogea au ferestre similare: precipitații slabe pot apărea în 3 și 6 martie, apoi probabilitatea crește spre mijlocul lunii.

În Muntenia și Oltenia, regimul pluviometric este descris ca deficitar, dar cu precipitații slabe posibile în jurul datei de 6 martie și din nou spre mijlocul lunii.

Zona montană rămâne „barometrul” răcirii: maximele coboară de la 4–5°C spre 2°C pe finalul intervalului, iar minimele rămân negative, în jur de -5…-3°C. În plus, după 10 martie crește incertitudinea, ceea ce poate însemna episoade mai reci decât media estimată, atât ziua, cât și noaptea.

ANM conturează pentru 2–15 martie 2026 o perioadă cu debut blând și valori peste mediile multianuale în majoritatea regiunilor, dar și cu un „punct de cotitură” după 10 martie, când răcirea devine un scenariu tot mai plauzibil. Precipitațiile rămân în general slabe, însă șansele lor cresc pe măsură ce ne apropiem de mijlocul lunii, ceea ce poate schimba rapid senzația de primăvară instalată devreme.