ANM, Administrația Națională de Meteorologie, avertizează că în intervalul 4 martie 2026, ora 20, până pe 6 martie 2026, ora 20, mai multe zone montane din România se confruntă cu un risc însemnat de producere a avalanșelor. Potrivit buletinului nivometeorologic emis de specialiști, în masivele Făgăraș și Bucegi pericolul este evaluat la nivelul 3 din 5, ceea ce indică o instabilitate semnificativă a stratului de zăpadă, în special la altitudini mari.
ANM subliniază că la peste 1800 de metri altitudine stratul de zăpadă rămâne insuficient stabilizat pe anumite versante. În primii 40 până la 60 de centimetri ai stratului se observă o rezistență scăzută, iar temperaturile ușor peste valorile normale pentru această perioadă favorizează umezirea stratului superficial.
Straturi instabile de zăpadă
ANM arată că în zona crestelor montane persistă plăci vechi de vânt, unele de grosimi importante, dispuse pe versanți cu orientări diferite. În plus, în anumite văi s-au acumulat depozite de zăpadă consistente care depășesc local două sau chiar trei metri.
ANM explică faptul că aceste acumulări, combinate cu stratul superficial mai slab consolidat, pot genera curgeri spontane sau avalanșe de dimensiuni medii și, izolat, chiar mari. Riscul este amplificat în situațiile în care stratul este supraîncărcat de schiori sau turiști.
Temperaturile influențează stabilitatea
ANM evidențiază că evoluția temperaturilor joacă un rol decisiv în stabilitatea zăpezii. Chiar dacă în perioada următoare se preconizează o ușoară răcire a vremii, valorile diurne vor rămâne apropiate de zero grade în jurul altitudinii de 1800 de metri.
ANM precizează că insolația și temperaturile pozitive din timpul zilei vor continua să umezească stratul superficial al zăpezii, mai ales între 1800 și 2000 de metri altitudine. În aceste condiții se pot forma cruste de îngheț care cedează în cursul zilei, favorizând alunecarea zăpezii pe pantele înclinate.
Zone montane cu acumulări mari
ANM semnalează că în Carpații Meridionali, în masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, riscul de avalanșă rămâne tot la nivelul 3, considerat însemnat. Stratul superior de zăpadă, format din depunerile succesive din ultima parte a lunii februarie, are în multe zone o rezistență scăzută.
ANM indică și în Carpații Orientali, în masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, același nivel de risc. Aici stratul de zăpadă prezintă zone cu cristale de tip cupă și cruste de gheață mai vechi, care pot deveni planuri de alunecare pentru zăpada proaspătă acumulată deasupra.
Vântul menține plăci periculoase
ANM atrage atenția că vântul care a suflat în ultimele zile în zona crestelor a contribuit la formarea unor plăci de vânt instabile. Rafalele au atins pe alocuri 50–70 km/h, redistribuind zăpada și accentuând instabilitatea pe anumite versante.
ANM menționează că în Carpații Occidentali și în masivul Ceahlău riscul de avalanșă este moderat, evaluat la nivelul 2. Chiar și în aceste zone pot apărea curgeri sau avalanșe de dimensiuni mici și, izolat, medii, mai ales pe pantele cu acumulări mai mari de zăpadă.
ANM transmite că stratul de zăpadă din majoritatea masivelor montane rămâne sensibil la schimbările de temperatură și la supraîncărcări locale. În condițiile în care stratul continuă să se umezească treptat, iar vântul a creat depozite instabile în apropierea crestelor, riscul de avalanșe rămâne semnificativ în multe regiuni alpine. Pentru turiști și practicanții sporturilor de iarnă, prudența devine esențială, mai ales pe traseele situate la altitudini mari și pe versanții înclinați.
