Ministrul Economiei, Irineu Darau, readuce in prim-plan un dosar cu impact major pentru industria romaneasca, dupa ce autoritatile au pus in miscare o hotarare care modifica acte normative din domeniul inchiderii unor mine si cariere. Miza nu este una locala sau limitata la un simplu perimetru minier, ci tine de o strategie mai ampla prin care Romania incearca sa recastige teren intr-un sector considerat critic pentru viitorul economic european.
Ministrul Economiei leaga aceasta initiativa de noua directie asumata de statul roman prin Ministerul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului, care a facut, potrivit documentului prezentat, “pasi importanti in strategia sa de relansare a domeniului resurselor minerale neenergetice”. In centrul acestei miscari sta ideea ca resursele minerale critice nu mai sunt doar o tema industriala, ci o componenta esentiala pentru competitivitatea Uniunii Europene.
Romania intra astfel intr-un context mai larg, dominat de nevoia Bruxelles-ului de a securiza aprovizionarea cu materii prime critice. Actul european invocat de autoritati urmareste o aprovizionare “diversificata, sigura si durabila” pentru industriile considerate strategice, de la tehnologiile curate pana la industria digitala, de aparare si aerospațiala. In acest peisaj, pozitionarea Romaniei nu este intamplatoare, ci construita pe baza unor proiecte capabile sa raspunda direct cerintelor europene.
Un punct central al initiativei il reprezinta proiectul derulat de Societatea Nationala a Sarii S.A., companie aflata sub autoritatea ministerului. Acesta vizeaza extractia grafitului de calitate pentru baterii din arealul Baia de Fier, judetul Gorj. Potrivit textului, proiectul include extractia si procesarea primara a sisturilor grafitoase pentru obtinerea unui produs esential intr-un moment in care Europa cauta sa reduca dependentele externe.
Importanta acestui plan este amplificata de faptul ca, la 25.03.2025, Comisia Europeana a adoptat lista proiectelor strategice, iar pe aceasta lista se regasesc trei proiecte romanesti. Dintre ele, proiectul legat de Baia de Fier are o greutate aparte, fiind mentionat explicit ca proiect strategic adoptat de Comisie la numarul 43 din lista. Denumirea sa completa – “Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union” – arata limpede dimensiunea sa europeana.
Pentru autoritati, adoptarea actului normativ nu este optionala. Documentul precizeaza clar ca aceasta este “imperioasa” pentru implementarea proiectului. Fara aceasta baza legala, compania nationala care promoveaza investitia risca sa piarda accesul la oportunitatile de finantare create prin regulamentul european.
Dincolo de dimensiunea strategica, hotararea propusa produce efecte concrete in plan legislativ. Reluarea activitatii miniere in perimetrul Ungurelasu-Polovragi implica modificarea Hotararii Guvernului nr. 1008/2006 si a Hotararii Guvernului nr. 644/2007, prin eliminarea unor pozitii din anexele care cuprind lista minelor si carierelor programate pentru inchidere in etapa a IX-a.
Aceasta schimbare inseamna, practic, o reevaluare a statutului unor exploatari care erau incadrate pe traseul inchiderii. In noul context, statul roman alege sa deschida o fereastra pentru reluarea activitatii, tocmai pentru a permite valorificarea unei resurse care poate sustine un lant industrial cu relevanta europeana. Ministrul Economiei transmite, indirect, ca legislatiile vechi trebuie ajustate atunci cand apar oportunitati strategice noi.
In acelasi timp, ministerul a avut si rolul de a informa mediul economic de profil cu privire la adoptarea Regulamentului CRMA si la apelul pentru proiecte strategice. Potrivit textului, sprijinul a mers pana la sustinerea companiilor miniere nationale in procesul de elaborare si depunere a propunerilor.
Autoritatile sustin ca modificarile aduc si beneficii financiare clare. Eliminarea acelor pozitii din anexele hotararilor de guvern va conduce la economii rezultate din faptul ca nu vor mai fi realizate lucrarile miniere de inchidere si monitorizare anuala postinchidere. Mai mult, documentul subliniaza ca sumele alocate prin actele normative mentionate nu au fost cheltuite.
Pe langa aceste economii, apare si perspectiva castigului economic generat de reluarea exploatarilor si de valorificarea produselor finite rezultate. Un alt detaliu important este ca incetarea activitatii miniere, atunci cand va avea loc, urmeaza sa fie realizata de titularul licentei de exploatare, cu fonduri proprii, conform Legii minelor nr. 85/2003.
Ministrul Economiei pune in fata Romaniei o alegere cu impact pe termen lung: pastrarea unui cadru vechi, construit pentru inchidere, sau adaptarea lui pentru a valorifica o sansa rara intr-un sector critic. Concluzia care se desprinde din acest demers este clara: intr-un moment in care Europa cauta resurse sigure pentru tranzitia verde, Romania incearca sa transforme o fosta zona de retragere industriala intr-un punct de relansare economica si strategica.
