ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, aduce in atentie un indicator esential pentru agricultura in aceasta perioada de tranzitie dintre iarna si primavara, intr-un moment in care evolutia culturilor depinde direct de acumularea temperaturilor pozitive. Este vorba despre indicele de imprimavarare, un reper agrometeorologic care masoara potentialul termic din intervalul 1 februarie – 10 aprilie pentru culturile agricole aflate in vegetatie.
ANM explica faptul ca acest indice insumeaza temperaturile medii pozitive ale aerului, transformate in unitati de caldura, si arata daca plantele au acumulat suficienta energie termica pentru a iesi din starea de iernare si a reintra in vegetatie. Dupa incheierea perioadei de vernalizare, culturile agricole au nevoie de acest prag de temperaturi pentru a relua procesele de crestere si dezvoltare.
Potrivit datelor prezentate, la aceasta data se inregistreaza o imprimavarare tarzie, corespunzatoare valorilor de 65 – 200 unitati de caldura, in Moldova si pe suprafete agricole extinse din Muntenia, Dobrogea si Oltenia. Fenomenul apare local si in estul, sudul si sud-estul Transilvaniei, dar izolat si in vestul regiunii.
Aceasta situatie inseamna ca, in multe dintre aceste zone, plantele nu au acumulat inca resursele termice pozitive necesare pentru reluarea vegetatiei. Cu alte cuvinte, chiar daca calendaristic primavara se apropie, din punct de vedere agrometeorologic, terenurile agricole din numeroase regiuni nu beneficiaza inca de conditiile optime pentru o repornire viguroasa a culturilor.
Imaginea la nivel national este insa una neuniforma. In Criisana si Maramures, in cea mai mare parte a Transilvaniei, dar si local in estul si sud-estul Dobrogei, nordul, nord-estul, estul, vestul si sud-vestul Olteniei, precum si in nordul, nord-vestul, vestul si izolat sudul Banatului si vestul Munteniei, se mentine o imprimavarare moderata. Acest nivel corespunde unui interval de 201 – 300 unitati de caldura.
Datele arata astfel ca unele regiuni se afla intr-o etapa intermediara, in care acumularea termica este mai consistenta decat in zonele cu imprimavarare tarzie, dar inca nu atinge cele mai favorabile praguri. Aceasta distributie confirma ca trecerea de la iarna la primavara nu are acelasi ritm pe intreg teritoriul agricol al tarii, iar evolutia culturilor poate varia semnificativ de la o zona la alta.
ANM semnaleaza si existenta unor areale unde situatia este mai apropiata de normal. Local, in estul, nord-estul, vestul si sud-vestul Banatului, se inregistreaza o imprimavarare normala, cu valori cuprinse intre 301 si 347 unitati de caldura. Aceste zone se disting printr-un potential termic mai ridicat, ceea ce sugereaza conditii mai bune pentru reluarea proceselor biologice in culturile agricole.
In esenta, indicele de imprimavarare ramane un instrument important pentru intelegerea felului in care vremea influenteaza agricultura in aceasta perioada sensibila. El foloseste datele meteorologice inregistrate la statiile cu program agrometeorologic din reteaua Administratiei Nationale de Meteorologie si ofera o imagine clara asupra modului in care caldura acumulata poate grabi sau intarzia revenirea la vegetatie.
Tabloul actual arata o Romanie agricola impartita intre zone unde primavara termica intarzie, regiuni unde aceasta avanseaza moderat si areale restranse unde se apropie de normal. Pentru agricultori, aceste diferente pot conta decisiv in ritmul de dezvoltare al culturilor, iar monitorizarea datelor agrometeorologice ramane esentiala intr-o perioada in care fiecare unitate de caldura poate face diferenta.
