Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, aduce în atenție o modificare care poate conta mai mult decât pare la prima vedere pentru pescuitul din România, mai ales în zonele cu resurse acvatice sensibile. Florin Barbu a anunțat un ordin pentru schimbarea anexei nr. 2 la ordinul din februarie 2025, document care stabilește măsurile de reglementare a efortului de pescuit și cotele alocate anual, pe specii și zone.
Ministrul Agriculturii transmite, practic, că autoritățile vor să reașeze regulile după care sunt exploatate resursele acvatice vii, într-un cadru care urmărește durabilitatea. Mesajul central este clar: pescuitul nu poate funcționa fără limite, fără control și fără raportare la date științifice. În explicațiile prezentate, managementul acestor resurse este definit ca o acțiune complexă, care vizează „exploatarea durabilă prin pescuit a resurselor acvatice vii”.
În centrul noii propuneri se află patru elemente esențiale: cote anuale admisibile pe specii, stabilirea tipului de pescuit, efortul exprimat prin numărul de ambarcațiuni și limitarea uneltelor folosite. Asta înseamnă că nu se discută doar despre cât se poate pescui, ci și despre cum, unde și cu ce mijloace.
Potrivit datelor prezentate de Florin Barbu, noul proiect vine după ce ARBDD a transmis estimarea efortului de pescuit și cota totală admisibilă pentru anul 2026, aferente complexurilor acvatice din RBDD. Aceste cifre rezultă dintr-un studiu de evaluare a resurselor acvatice vii, avizat de Academia Română.
Aici este, de fapt, punctul care dă greutate întregii modificări. Ministrul Agriculturii nu vorbește despre o simplă ajustare birocratică, ci despre o decizie care se bazează pe evaluarea stării resurselor. Legea este invocată explicit, iar una dintre prevederi spune că „prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată”.
Pentru români, acest lucru contează mult deoarece pescuitul influențează atât economia locală din anumite regiuni, cât și protejarea unor resurse naturale care nu pot fi refăcute rapid. Dacă limitele nu sunt stabilite corect, presiunea pe anumite specii poate deveni prea mare, iar efectele se pot vedea ani la rând.
Ministrul Agriculturii mai arată că proiectul trebuie pus în transparență decizională pe site-ul MADR, în conformitate cu Legea nr. 52/2003. Cu alte cuvinte, înainte de adoptarea finală, documentul urmează să fie făcut public, ceea ce oferă o etapă importantă de vizibilitate și control public.
Acest pas este relevant pentru că transmite că decizia nu trebuie să fie doar legală, ci și explicată. Ministrul Agriculturii pune astfel accent pe un mecanism în care reglementarea pescuitului pornește de la lege, este susținută de date și trece prin filtrul transparenței.
Schimbarea anunțată de Florin Barbu poate părea tehnică, dar miza este una foarte concretă pentru România: protejarea resurselor acvatice, reguli mai clare pentru activitatea de pescuit și o decizie fundamentată pe studii, nu pe improvizație. Într-un domeniu în care dezechilibrele se repară greu, faptul că Ministrul Agriculturii leagă cotele și efortul de pescuit de evaluări oficiale poate avea un impact major pe termen lung.
