Viscol avem anunțat cu un nou episod de vreme severă în zona montană, iar avertizarea transmisă de ANM, Administrația Națională de Meteorologie, pentru intervalul 8 aprilie 2026, ora 21, până în 10 aprilie 2026, ora 21, arată clar că situația din Carpații Meridionali și Orientali trebuie tratată cu maximă seriozitate. În special în masivele Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, combinația dintre frig, ninsoare și rafale foarte puternice de vânt poate schimba rapid condițiile de pe trasee și din zonele alpine.
Viscol înseamnă, în acest context, mult mai mult decât un simplu episod de iarnă târzie. La altitudini de peste 1600 de metri, vântul va sufla cu viteze de 100 până la 120 km/h în prima noapte, iar în Carpații Meridionali sunt așteptate rafale de 70 până la 90 km/h. În aceste condiții, ninsoarea va fi spulberată, iar vizibilitatea poate coborî sub 50 de metri, ceea ce transformă orientarea pe munte într-o provocare periculoasă chiar și pentru cei cu experiență.
ANM arată că vremea va fi deosebit de rece, cu viscol și nopți geroase în zonele înalte, iar cerul va rămâne mai mult noros. Va ninge în toate masivele, iar în Carpații Meridionali și Orientali se va depune un strat nou de zăpadă de 5 până la 10 centimetri. Deși la prima vedere această cantitate poate părea redusă, problema reală vine din modul în care noua zăpadă se așază peste stratul deja existent.
La peste 1800 de metri, ANM avertizează asupra unui risc însemnat de viscol, avalanșă, cotat cu gradul 3. Răcirea vremii a dus la înghețarea zăpezii deja umezite de la suprafață, iar peste acest strat se va depune zăpadă nouă, pulver, viscolită. Aceasta va forma cruste de vânt, în timp ce dedesubt rămâne un strat mai vechi și dur.
Această structură a stratului de zăpadă este deosebit de instabilă. În zona crestelor există deja plăci mai vechi, mai ales pe versanții vestici și sudici, dar și cornișe mari. În multe văi s-au acumulat depozite consistente de zăpadă. Într-un asemenea decor, o supraîncărcare provocată de turiști sau schiori poate fi suficientă pentru a declanșa avalanșe de dimensiuni medii.
Nu este vorba doar despre frig sau ninsoare, ci despre un ansamblu de factori care se alimentează unul pe altul: strat vechi întărit, zăpadă nouă viscolită, vânt puternic, acumulări pe văi și zone expuse. Toate acestea cresc presiunea asupra stratului superior și fac deplasarea în zona alpină mult mai riscantă decât pare.
Un alt element critic este scăderea severă a vizibilității. ANM avertizează că, în timpul episoadelor de vreme rea, vizibilitatea va coborî sub 50 de metri. În plus, se va semnala ceață, asociată și cu depuneri de chiciură. Acest lucru înseamnă că reperele pot dispărea aproape complet, iar traseele familiare pot deveni greu de urmărit în doar câteva minute.
Când vizibilitatea este foarte redusă de viscol, orientarea devine dificilă, timpul de reacție scade, iar distanțele sunt apreciate greșit. În zonele expuse vântului, orice oprire neplanificată poate însemna expunere prelungită la frig sever. În zonele abrupte sau pe lângă cornișe, lipsa vizibilității poate face diferența dintre o decizie corectă și una extrem de periculoasă.
Sub 1800 de metri, riscul este mai redus, cotat cu gradul 1, dar nu este absent. Zăpada umezită existentă a înghețat, iar în zonele umbrite stratul măsoară aproximativ 10 până la 20 de centimetri, uneori chiar mai mult pe unele văi. Pe pantele înclinate și pe văi se pot produce izolat curgeri și avalanșe mici, mai ales dacă stratul este supraîncărcat.
Pentru turiști, schiori și pentru toți cei care se gândesc la o deplasare în zona montană în acest interval, mesajul ANM trebuie privit ca un avertisment direct. Când există risc însemnat de avalanșă la altitudine mare și vânt suficient de puternic încât să provoace viscol puternic, orice plan făcut fără o evaluare atentă poate deveni o alegere periculoasă.
Respectarea acestor avertizări este importantă tocmai pentru că muntele nu oferă a doua șansă în condiții severe. Un strat nou de zăpadă, aparent modest, poate destabiliza ceea ce se află dedesubt. O rafală puternică poate împinge zăpada în zone vulnerabile. O ceață densă poate anula experiența și pregătirea. De aceea, avertizările nu trebuie tratate ca simple informații de fundal, ci ca date esențiale pentru siguranță.
