ANM, Administrația Națională de Meteorologie, atrage atenția asupra unui nou interval cu pericol real în zonele montane, valabil între 10 aprilie 2026, ora 21, și 13 aprilie 2026, ora 21. Cele mai sensibile zone sunt în Carpații Meridionali, mai ales în Munții Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, unde riscul de avalanșă urcă la nivel însemnat, în special la peste 1800 de metri.
ANM descrie un tablou care trebuie tratat cu maximă seriozitate: strat nou de zăpadă depus peste un fond mai vechi și înghețat, plăci de vânt formate în zona crestelor, cornișe mari și depozite consistente de zăpadă pe multe văi. În astfel de condiții, muntele poate părea liniștit la prima vedere, dar echilibrul stratului nival este fragil, iar o simplă supraîncărcare produsă de turiști sau schiori poate înclina decisiv balanța.
În Făgăraș și Bucegi, situația este cea mai delicată la altitudini mari. Acolo, zăpada nouă, în medie de 10 până la 20 de centimetri și pe alocuri chiar mai mult, a fost viscolită de vânturile puternice și împinsă în special pe versanții sudici și estici. Peste acest strat nou se află zăpadă mai veche, înghețată, iar în apropierea crestelor s-au format plăci recente de vânt, alături de structuri mai vechi ascunse acum sub depunerile proaspete.
Acesta este motivul pentru care ANM avertizează că se pot produce avalanșe de dimensiuni medii și mari. Pericolul nu este doar teoretic. El crește tocmai în momentele în care oamenii aleg să urce, să schieze sau să traverseze zone înclinate, unde stratul poate ceda brusc.
În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, cantitățile recente de ninsoare au fost mai mici, însă pericolul rămâne însemnat la peste 1800 de metri. Aici, zăpada proaspătă s-a așezat peste un strat mai vechi, dur și înghețat, iar în zona crestelor s-au format plăci subțiri de vânt. În plus, există și structuri mai vechi de placă, precum și cornișe mari, ceea ce menține un teren instabil.
Impactul este important pentru toți cei care plănuiesc drumeții sau ieșiri montane în aceste zile. Chiar dacă ninsorile recente nu par spectaculoase în toate masivele, combinația dintre frig, vânt și zăpadă transportată face ca stabilitatea stratului să fie redusă exact în locurile cele mai expuse.
Unul dintre cele mai importante semnale transmise de ANM este că riscul este amplificat la supraîncărcări. Cu alte cuvinte, prezența turiștilor sau a schiorilor poate deveni factorul care declanșează alunecarea stratului. Acest detaliu contează enorm, pentru că transformă o excursie obișnuită într-o alegere cu miză mult mai mare decât pare.
În Carpații Orientali, în masivele Rodnei, Călimani-Bistriței și Ceahlău, riscul este moderat la altitudini mari. Ninsorile recente au depus 5 până la 10 centimetri de zăpadă proaspătă peste un strat mai vechi, ușor umezit anterior și apoi înghețat. Pe pantele înclinate, mai ales acolo unde există plăci de vânt sau acumulări recente, sunt posibile avalanșe mici și izolat medii. Chiar și când nivelul este moderat, avertizarea nu trebuie ignorată, pentru că terenul poate reacționa rapid în funcție de expunere și solicitare.
Vremea din ultimele două zile a fost deosebit de rece, cu ninsori pe arii extinse în Meridionali și Orientali, vânt puternic pe creste și rafale care au ajuns local până la 90 km/h în cele mai înalte zone din Meridionali. Stratul de zăpadă a crescut semnificativ în Făgăraș și Bucegi, iar pe platformele stațiilor meteorologice valorile rămân impresionante, cu 215 cm la Vârful Omu și 188 cm la Bâlea-Lac.
Pentru următoarele zile, ANM estimează o vreme mai rece decât normalul perioadei, izolat geroasă noaptea pe crestele Carpaților Meridionali. Vor mai fi ninsori temporare în Meridionali și Orientali, iar stratul de zăpadă poate continua să crească ușor la peste 2000 de metri. Asta înseamnă că problemele nu dispar rapid, ci pot persista exact în intervalul în care mulți români ar putea fi tentați să iasă pe munte.
În Carpații Occidentali, riscul este redus, însă nici acolo nu lipsește complet. Pe pantele mai înclinate pot apărea avalanșe mici, mai ales în condiții de suprasarcini mari. Sub 1800 de metri, în mai multe masive, riscul scade, dar rămân posibile curgeri și avalanșe mici pe văi și pante înclinate, mai ales acolo unde zăpada proaspătă s-a depus peste un strat vechi înghețat.
Avertizările trebuie respectate pentru că pericolul nu ține doar de cantitatea de zăpadă, ci de felul în care aceasta este așezată, transportată de vânt și solicitată de prezența oamenilor. În munți, diferența dintre o zi reușită și un incident grav poate sta într-o singură decizie greșită.
