Vremea intră într-o etapă de încălzire vizibilă în România, conform informatiilor publicate de Administrația Națională de Meteorologie, ANM, pe fondul extinderii treptate a unei mase de aer tropical spre țara noastră. Administrația Națională de Meteorologie arată că primele efecte se vor simți în vest, apoi în restul teritoriului, cu maxime care vor ajunge în mare parte între 20 și 28 de grade.
Vremea va fi influențată la început de un regim anticiclonic în sudul și sud-estul Europei, în timp ce în alte zone ale continentului se menține o circulație ciclonică. Această configurație favorizează o creștere termică importantă, dar nu garantează o perioadă complet stabilă.
Vremea va continua cu zile mai calde pot crea impresia unei treceri bruște spre vară, însă atmosfera rămâne dinamică. În Dobrogea, valorile vor fi ușor mai scăzute, din cauza influenței marine, mai ales în condițiile unei ape cu temperaturi de 11 până la 13 grade.
Vremea mai păstrează în prima zi unele urme ale nucleului ciclonic aflat la granița sud-estică a României. Acesta se va îndepărta treptat, însă până atunci pot apărea ploi slabe și intensificări ale vântului în regiunile sud-estice.
Vremea, după acest episod, se va ameliora, cu mai multe perioade însorite. Totuși, meteorologii atrag atenția că nu este vorba despre o stabilitate solidă a atmosferei, ci despre o pauză relativă într-un context european încă foarte activ.
Vremea se va modifica mai clar începând de la mijlocul săptămânii, odată cu scăderea presiunii atmosferice în mare parte din Europa și dezvoltarea unui talveg extins la nivelul troposferei medii. La granița dintre masa de aer maritim polar și cea tropicală apar condiții pentru schimbări rapide.
Vremea din România cu aceste schimbări care pot însemna dezvoltări noroase, precipitații, descărcări electrice, intensificări ale vântului și căderi de grindină, va afecta mulți români. Nu este doar o alternanță obișnuită între soare și nori, ci un tipar specific lunii mai, când contrastele termice pot alimenta fenomene severe.
Vremea va fi severă cu grindina care poate avaria mașini, culturi agricole și acoperișuri fragile, vântul poate pune în pericol obiectele nefixate, iar ploile cu caracter de aversă pot reduce rapid vizibilitatea pe drumuri.
Vremea de la munte va trece printr-o încălzire semnificativă, inclusiv la altitudini mari, de peste 2000 de metri. Maximele vor deveni pozitive chiar și în zonele înalte, iar minimele negative se vor mai semnala doar la începutul intervalului. De marți, 5 mai, temperaturile maxime pot ajunge de la 4 sau 5 grade la altitudini mari până la 18 sau 20 de grade în zonele mai joase. Precipitații mai organizate și mai consistente sunt probabile în 7 mai, când pot fi însoțite și de fenomene convective.
Vremea pentru turiști, salvamontiști și cei care lucrează în zone montane, poate afecta și mai serios activitatea, deci prognoza trebuie verificată înainte de plecare. Vântul poate avea intensificări, mai ales pe creste, iar schimbările rapide pot transforma un traseu aparent sigur într-unul dificil.
Vremea din luna mai are, prin natura ei climatologică, un caracter spectaculos și uneori periculos. Este cea mai caldă lună a primăverii, dar și una dintre cele mai instabile, cu treceri rapide de la zile însorite și calde la episoade reci, ploioase sau cu averse torențiale.
Administrația Națională de Meteorologie amintește că extremele lunii mai sunt importante pentru înțelegerea riscului. Temperatura maximă absolută a ajuns la 40,8 grade la Mărculești, în Bărăgan, pe 13 mai 1958, în timp ce minimele au coborât până la minus 16 grade la Vârful Omu, în 14 și 15 mai 1940.
Vremea în luna mai a adus, în unii ani, cantități excepționale de precipitații, inclusiv valori lunare foarte mari în mai multe zone ale țării. Aceste repere arată de ce mesajele meteorologice nu trebuie ignorate, chiar dacă o parte a intervalului pare dominată de soare și temperaturi plăcute.
Vremea din intervalul 3 – 10 mai aduce României o combinație de încălzire, episoade însorite și risc de instabilitate atmosferică. Pentru populație, pericolul nu vine doar din fenomenele puternice, ci și din schimbarea rapidă a condițiilor de la o zi la alta.
