ANM, Administrația Națională de Meteorologie, arată, pe baza celor mai recente date climatologice, că luna aprilie 2026 trebuie privită ca un semnal important pentru România, chiar dacă la nivel național vremea a fost mai rece decât normalul perioadei. La nivel global, aprilie 2026 a fost a treia cea mai caldă lună aprilie înregistrată vreodată, la egalitate cu recordurile din 2016 și 2020, potrivit buletinului Serviciului Schimbări Climatice Copernicus.
ANM subliniază că România a avut o evoluție diferită față de alte regiuni ale Europei, într-un context în care sud-vestul continentului a trecut prin încălzire peste medie, iar cea mai mare parte a estului Europei a fost mai rece decât normal. Această diferență arată clar cât de puternice pot deveni contrastele regionale, într-o climă definită tot mai mult de extreme.
ANM indică faptul că tabloul global rămâne îngrijorător, deoarece încălzirea globală se menține constantă, iar oceanele extrapolare au înregistrat în aprilie a doua cea mai caldă temperatură la suprafața apei din istorie. În lunile următoare sunt așteptate condiții favorizante pentru evenimente de tip El Nino, ceea ce menține atenția asupra evoluțiilor climatice viitoare..
ANM a caracterizat luna aprilie din România ca fiind ceva mai răcoroasă față de mediana intervalului de referință standard. Temperatura aerului la nivel național a fost de 8,9 grade Celsius, cu 0,7 grade sub media perioadei 1991–2020. La București, temperatura medie a fost de 11,9 grade Celsius, de asemenea mai scăzută decât cea a intervalului de referință. Per total, regimul termic a fost rece în cea mai mare parte a țării, cu excepția unor areale restrânse din Oltenia.
ANM menționează și extremele lunii: maxima de 27,5 grade Celsius a fost înregistrată la București-Filaret și Urziceni, iar minima, de minus 14,2 grade Celsius, în zona montană, la stația meteorologică Iezer. Diferența este mare și arată amplitudinea puternică a lunii.
ANM a raportat o cantitate totală medie de precipitații pe țară de 26,5 mm, cu 45,1% mai mică față de mediana intervalului de referință 1991–2020. Acest deficit este important, deoarece lipsa precipitațiilor poate accentua presiunea asupra solului, agriculturii și resurselor de apă, mai ales în regiunile unde ploile au fost slabe.
Cel mai puțin a plouat în Crișana, în cea mai mare parte a Banatului și Maramureșului, în zone din nordul, vestul și centrul Transilvaniei, local în Moldova și în zona montană. La polul opus, cele mai multe precipitații au fost în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Carpații de Curbură.
ANM a semnalat că aprilie a adus instabilitate atmosferică accentuată. S-au produs furtuni însoțite de grindină și măzăriche, iar în unele zone au fost observate depuneri consistente de greloane de gheață. Cea mai mare cantitate lunară s-a înregistrat la Fundata, cu 70,5 mm. Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore a depășit izolat 20 mm, în zona montană și pe litoral.
ANM afirmă că recentele căderi de grindină au fost raportate în Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Transilvania. Cele mai multe astfel de fenomene au fost raportate în județul Gorj. Aceste episoade arată de ce avertizările meteorologice trebuie tratate serios. Grindina, furtunile și schimbările bruște de vreme pot afecta deplasările, culturile agricole, locuințele, mașinile și activitățile în aer liber.
ANM transmite, prin aceste date, un mesaj de prudență. Chiar și într-o lună mai rece decât normalul în România, fenomenele severe pot apărea local, rapid și cu impact major. Pentru populație, respectarea avertizărilor înseamnă decizii mai sigure: evitarea zonelor expuse în timpul furtunilor, protejarea bunurilor, urmărirea informărilor oficiale și adaptarea planurilor atunci când sunt anunțate fenomene periculoase.
ANM arată că aprilie 2026 a fost o lună a contrastelor, cu recorduri globale de temperatură, dar cu o Românie mai rece decât normalul, mai săracă în precipitații și afectată local de furtuni și grindină. Pentru români, concluzia este clară: vremea devine tot mai imprevizibilă, iar avertizările meteorologice trebuie respectate pentru că pot reduce riscurile reale din teren.
