Ilie Bolojan a prezentat proiectele pe care Parlamentul ar urma să le discute în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare, cu accent pe reformele asumate prin PNRR. Pachetul atinge domenii sensibile pentru români: colectarea taxelor, cariera funcționarilor, autorizarea construcțiilor, încălzirea locuințelor, proiectele pe hidrogen și salarizarea din sectorul public.
Mesajul premierului este că unele proiecte sunt pregătite pentru vot, în timp ce altele mai au nevoie de clarificări. Cea mai importantă întârziere privește legea salarizării, despre care Ilie Bolojan spune că este puțin probabil să intre în dezbaterea de săptămâna viitoare.
Unul dintre proiectele considerate fără probleme prevede recompensarea personalului din ANAF și din Vamă pentru încasările suplimentare realizate. Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește „să fie combătută evaziunea fiscală și să se îmbunătățească colectările la buget”.
Pentru români, miza este directă. O colectare mai bună poate aduce mai mulți bani la buget fără ca presiunea să cadă automat pe noi taxe. Totuși, sistemul de recompensare trebuie legat de rezultate clare, dar și de corectitudinea controalelor și tratamentul egal al contribuabililor.
Guvernul susține și un proiect privind cariera funcționarilor publici și a personalului contractual și scopul declarat este construirea unei cariere predictibile și introducerea unor standarde mai bune de performanță. Proiectul ar putea primi observații suplimentare înainte de forma finală.
Codul urbanismului este proiectul cu unul dintre cele mai mari efecte financiare, estimat de premier la 970 de milioane de euro. Documentul este analizat în Comisia de administrație a Camerei Deputaților, iar modificările vizează inclusiv Bucureștiul.
Potrivit variantei prezentate de Ilie Bolojan, de la 1 ianuarie 2028, autorizațiile de construire din Capitală ar urma să fie emise de Primăria Generală, nu de primăriile de sector. Schimbarea poate influența direct dezvoltatorii, proprietarii și investițiile imobiliare, deoarece mută responsabilitatea într-un singur centru administrativ.
Pentru bucureșteni, contează dacă noul sistem va aduce reguli unitare și termene mai clare. Centralizarea poate reduce diferențele dintre sectoare, dar eficiența va depinde de capacitatea Primăriei Generale de a prelua cererile.
Guvernul pregătește și două proiecte privind decarbonizarea, primul vizează înlocuirea încălzirii pe lemne cu randament scăzut prin finanțări pentru pompe de căldură, soluții geotermale sau fotovoltaice. Al doilea stabilește reguli pentru proiectele pe hidrogen, considerate investiții pentru viitor și jalon în PNRR.
Proiectul salarizării nu este încă finalizat, iar Ilie Bolojan a spus că discuțiile continuă și că este „puțin probabil” ca legea să fie dezbătută săptămâna viitoare.
Premierul estimează că negocierile s-ar putea încheia în două sau trei zile, iar Parlamentul ar putea analiza proiectul într-o nouă sesiune extraordinară, în prima săptămână din august. Pentru angajații din sectorul public, amânarea prelungește incertitudinea privind regulile viitoarei salarizări.
Pe agenda anunțată se află și un proiect referitor la incompatibilități și Agenția Națională de Integritate, depus de ministrul și senatorul Predoiu.
