Radu Miruță acuză PSD că încearcă acum să se distanțeze de oprirea unor capacități importante de producție pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, deși, potrivit datelor prezentate de acesta, deciziile care au dus la scoaterea din funcțiune sau trecerea în rezervă a unor grupuri însumând 1.635 MW au fost luate în perioada în care partidul controla Guvernul și Ministerul Energiei.
Radu Miruță își construiește acuzația pe o serie de date concrete privind grupurile energetice de la Rovinari, Turceni și Ișalnița. Potrivit acestuia, 1.305 MW au fost închiși, trecuți în conservare sau în rezervă începând din 2023, iar alți 330 MW ar fi fost afectați în martie 2026, prin demersul pentru retragerea licenței grupului 4 de la Turceni.
În practică, aceste capacități reprezentau o parte importantă din producția pe cărbune a CE Oltenia, iar oprirea lor are consecințe nu doar asupra sistemului energetic, ci și asupra angajaților și comunităților din Gorj și Dolj. Miruță susține că tocmai această legătură dintre energie, locuri de muncă și deciziile politice este ignorată acum în discursul celor pe care îi consideră responsabili pentru închideri.
Primul moment indicat este 1 iunie 2023, când grupul 3 de la Rovinari, cu o putere de 330 MW, ar fi fost închis definitiv, în paralel cu planul de închidere a carierei Tismana. În aceeași zi, grupul 7 Turceni, tot de 330 MW, a fost trecut în conservare, situație asociată cu planul de închidere a carierei Jilț Sud.
Radu Miruță Prezintă Calendarul Opririi Grupurilor de la CE Oltenia
La 1 ianuarie 2024 au urmat, potrivit informațiilor prezentate de Radu Miruță, alte două modificări importante. Grupul 7 de la Ișalnița, cu 315 MW, a fost oprit și trecut în rezervă tehnică, în timp ce grupul 4 Turceni, de 330 MW, a intrat în rezervă de capacitate.
Radu Miruță adaugă acestui bilanț situația din 26 martie 2026. El afirmă că ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, a solicitat ANRE retragerea licenței de funcționare pentru grupul 4 Turceni, cu o putere instalată de 330 MW. În relatarea sa, angajații au protestat la Gorj și au mers inclusiv la București, însă revendicările lor nu ar fi schimbat decizia.
Disputa nu se limitează însă la capacitățile de producție. Radu Miruță readuce în discuție și condițiile de muncă ale angajaților din sectorul energetic, susținând că aceștia au fost nevoiți să lupte în instanță pentru recunoașterea grupelor speciale de muncă.
El invocă Legea 197, despre care spune că a permis recunoașterea condițiilor reale în care au lucrat oamenii din sector. Miruță afirmă că aplicarea actului normativ a întâmpinat opoziție și blocaje, iar disputele au ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, înainte ca drepturile angajaților să fie recunoscute.
Potrivit lui Radu Miruță, situația a luat o nouă turnură la finalul anului 2024, când Legea 197 ar fi fost eliminată. El prezintă această decizie ca pe încă un exemplu al diferenței dintre mesajele politice actuale privind protejarea mineritului și măsurile luate anterior.
Mesajul transmis de Radu Miruță este astfel unul centrat pe responsabilitatea politică pentru transformările de la CE Oltenia. Din perspectiva sa, dezbaterea actuală despre cărbune nu poate fi separată de calendarul exact al opririi grupurilor energetice și nici de situația oamenilor care au lucrat ani la rând în mine și termocentrale.
