Ilie Bolojan afirmă că direcția economică schimbată anul trecut a început să producă rezultate vizibile, iar reducerea deficitului și limitarea cheltuielilor statului sunt prezentate drept principalele efecte ale măsurilor aplicate până acum. Potrivit datelor invocate de acesta, deficitul din primele șapte luni ale anului 2026 este cu 37% mai mic decât în perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile de personal ale statului au fost reduse.
Ilie Bolojan susține că această ajustare urmărește apropierea economiei de un echilibru în care România să consume mai mult din ceea ce produce și mai puțin din resurse obținute prin împrumuturi. În același timp, investițiile publice sunt menținute cu sprijinul fondurilor europene, iar în primele șapte luni au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul consemnat anul trecut.
Ilie Bolojan recunoaște însă că această corecție a avut și un cost economic imediat, deoarece reducerea consumului finanțat prin datorie a afectat ritmul de creștere. Mesajul transmis este că o parte din avansul anterior al economiei se baza pe bani împrumutați, iar eliminarea acestei componente a redus ceea ce el descrie drept o creștere iluzorie.
Ilie Bolojan cere continuarea reformelor și protejarea investițiilor
Ilie Bolojan spune că direcția actuală trebuie păstrată prin reducerea cheltuielilor pe care statul nu le poate susține și prin protejarea investițiilor considerate esențiale pentru dezvoltarea României. În această logică, disciplina bugetară nu este prezentată ca un obiectiv separat, ci ca o condiție pentru schimbarea modelului economic de la consum bazat pe datorie către investiții și creștere mai sănătoasă.
În același timp, acesta mulțumește românilor pentru efortul colectiv făcut în această perioadă și afirmă că ajustarea nu ar fi fost posibilă fără costuri resimțite în economie. El leagă scăderea consumului de reducerea componentei finanțate prin împrumuturi și insistă asupra ideii că revenirea la vechiul model ar putea deteriora din nou situația financiară a țării.
Ilie Bolojan mai spune că România se află într-o perioadă de provizorat care nu ar trebui prelungită, deoarece un guvern interimar are instrumente limitate pentru decizii economice pe termen lung. El indică încheierea PNRR, menținerea încrederii în România prin două evaluări de rating și traversarea unor crize interne și externe suprapuse drept rezultate obținute în această etapă.
Pe de altă parte, premierul avertizează că incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării creează îndoieli privind menținerea controlului asupra cheltuielilor în anii următori. În declarația sa, responsabilitatea pentru eșecul legii este atribuită PSD, iar problema este prezentată ca una care poate influența capacitatea viitorului executiv de a continua consolidarea bugetară.
Ilie Bolojan indică două variante pentru anii 2027 și 2028
Ilie Bolojan spune că următorul guvern va avea de ales între continuarea reformelor structurale și revenirea la politici bazate pe majorarea cheltuielilor și stimularea consumului. Miza este legată direct de reducerea deficitului la 5,3% din PIB în 2027 și de continuarea ajustării în 2028, într-un context în care mai multe presiuni bugetare vor deveni mai greu de administrat.
Printre aceste presiuni, Ilie Bolojan menționează dispariția granturilor din PNRR, creșterea necesară a cheltuielilor de apărare și obligația de indexare a salariilor și pensiilor. El atrage atenția și asupra costului dobânzilor, despre care spune că va rămâne o provocare în anii următori după creșterea rapidă a gradului de îndatorare în perioada deficitelor ridicate.
Ilie Bolojan avertizează că abandonarea reformelor sau revenirea la o politică de cheltuieli alimentată prin datorie ar putea duce România într-o situație mai dificilă decât cea anterioară. Argumentul său este că finanțatorii ar putea pierde încrederea în capacitatea țării de a-și corecta dezechilibrele dacă măsurile începute sunt abandonate imediat după primele rezultate.
Din acest motiv, Ilie Bolojan cere formarea rapidă a unui guvern capabil să consolideze ceea ce s-a realizat până acum și să continue trecerea de la consum către investiții. Un asemenea executiv ar trebui, în viziunea sa, să țină sub control cheltuielile statului, să îmbunătățească colectarea veniturilor și să creeze condițiile pentru o creștere economică bazată pe fundamente mai solide.
Ilie Bolojan afirmă că un asemenea guvern poate fi condus numai de un premier care înțelege dificultatea situației și acceptă costul politic al unor decizii nepopulare. El descrie necesitatea unui șef de guvern dispus să își asume constant măsuri dificile, inclusiv cu mandatul pus în joc atunci când menținerea direcției economice o cere.
Ilie Bolojan transmite că rezultatele din 2026 nu sunt suficiente pentru a declara problema rezolvată, deoarece adevărata presiune va veni în anii următori. Viitorul guvern va trebui să demonstreze că poate continua reducerea deficitului fără granturile PNRR, în condițiile creșterii cheltuielilor de apărare, indexării veniturilor și menținerii costurilor ridicate ale datoriei publice.
