Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri prioritățile programului de guvernare cu care urmează să se prezinte în Parlament. Documentul, susținut de PNL, USR și UDMR, cuprinde 28 de direcții, între care menținerea cotei unice, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027 și reducerea TVA la 19%, atunci când situația bugetară ar permite acest lucru.
Programul propune și reorganizarea administrației, extinderea serviciilor publice online, schimbări în justiție și în controlul serviciilor de informații, precum și majorarea treptată a investițiilor în apărare către 5% din PIB. Măsurile sunt prezentate ca obiective ale viitoarei guvernări, nu ca decizii deja aplicabile.
În mesajul publicat pe Facebook, Mureșan a susținut că viitorul executiv ar continua direcția guvernului condus de Ilie Bolojan, căruia îi atribuie stabilizarea economiei și protejarea finanțărilor europene. El a pus accent pe administrarea prudentă a banilor publici și pe nevoia ca statul să devină mai eficient, după efortul de stabilizare suportat de populație în ultimul an.
Ce propune programul pentru taxe, pensii și salarii
În domeniul fiscal, documentul prevede că în 2027 nu ar urma să fie introduse impozite noi, iar cota unică ar fi păstrată. Revenirea TVA la 19% este legată explicit de posibilitățile bugetare, fără un termen fix de aplicare.
Pensiile și alocațiile ar urma să fie indexate în 2027, în paralel cu reducerea deficitului fără taxe noi. Modificările Codului fiscal ar trebui anunțate cu minimum șase luni înainte, iar programele de economisire Tezaur și Fidelis ar deveni permanente.
O altă propunere privește folosirea economiilor rezultate din reforma administrației. Din iulie 2027, jumătate din aceste sume ar urma să fie direcționate către diminuarea taxării salariilor.
Pentru sectorul public, noua lege a salarizării ar trebui să asigure venituri egale pentru activități echivalente, fără reducerea celor actuale. Documentul urmărește, totodată, un sistem salarial mai predictibil, care să atragă și să păstreze profesioniști tineri.
Din 2027, ar urma să fie eliminată supraimpozitarea muncii cu timp parțial pentru angajații din sănătate și educație, precum și pentru studenții care lucrează. Aceștia din urmă ar beneficia și de ajutor pentru chirie, iar persoanele care se angajează în altă localitate ar primi sprijin pentru transport.
Mai puțini parlamentari și secretari de stat, schimbări la companiile publice
Reforma administrației centrale și locale include reducerea numărului de parlamentari și de secretari de stat, precum și unificarea instituțiilor cu responsabilități asemănătoare. Reorganizarea ar urma să se bazeze pe un audit funcțional, cu obiectivul de a elimina atribuțiile suprapuse și cheltuielile inutile.
Localitățile care se asociază pentru realizarea unor proiecte comune ar putea primi finanțări pentru drumuri, rețele de apă sau școli. Evaluarea reformei ar trebui să țină cont de rezultate, termene și calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
În companiile de stat, selecția conducerilor ar urma să respecte criterii de competență și standardele OCDE de guvernanță corporativă. Remunerația și păstrarea funcției ar fi legate de indicatori de eficiență, iar managerii ar trebui să răspundă public pentru rezultate.
Programul prevede listarea la bursă a unor companii, cu prioritate pentru românii care vor să devină acționari. Veniturile obținute de stat ar fi folosite pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente. Din aceste încasări ar urma să fie alimentate și conturi de economii destinate copiilor, accesibile după împlinirea vârstei de 18 ani.
Sprijin pentru firme și reguli noi în relația cu statul
Ajutoarele de stat ar fi orientate către firmele care produc, exportă și creează valoare adăugată în România. Beneficiarii ar avea obligația să păstreze locurile de muncă minimum cinci ani. Documentul propune folosirea cu prioritate a subvențiilor pentru dobânzi bancare și a creditelor fiscale, precum și susținerea companiilor românești care se pot extinde pe piețele externe.
Statul ar trebui să își achite la timp obligațiile către mediul privat și să permită compensarea sumelor datorate firmelor cu taxele pe care acestea le au de plătit. Declarațiile fiscale ar deveni precompletate, inclusiv pentru persoanele fizice autorizate, iar procedurile de plată ar fi simplificate.
Combaterea evaziunii și a fraudei este prezentată drept o cale de creștere a veniturilor bugetare. În același timp, regulile privind intensitatea ajutorului de stat ar urma să ia în calcul situația județelor cu indicatori economici sub media regiunii din care fac parte.
Energie, autostrăzi și fonduri europene
În energie, programul propune ajutoare directe pentru familiile cu venituri mici, inclusiv pentru plata gazelor. Investițiile vizate acoperă hidroenergia, reactoarele de la Cernavodă, gazele din Marea Neagră, rețelele, stocarea și interconectarea. Sunt menționate și valorificarea resurselor minerale și a materiilor prime critice, precum și modernizarea termoficării în marile orașe.
În privința investițiilor publice, prioritate ar avea proiectele deja începute, în special cele pentru transport, energie, sănătate și educație. Costurile, termenele și evoluția lucrărilor ar trebui făcute publice.
La transporturi, documentul enumeră autostrăzile Sibiu–Pitești, Moldovei, Transilvania și Unirii printre proiectele prioritare și promite plata la timp a constructorilor. Pentru calea ferată sunt propuse modernizarea infrastructurii existente, legături cu intervale predictibile și dezvoltarea trenurilor metropolitane.
Alte obiective sunt dezvoltarea porturilor, a transportului pe Dunăre și a mobilității militare. Siguranța rutieră ar urma să fie susținută prin folosirea mai extinsă a sistemelor automate de supraveghere a vitezei.
În domeniul fondurilor europene, programul urmărește închiderea PNRR și mutarea proiectelor care nu pot fi terminate prin acest mecanism către alte surse de finanțare. Din 2027, ținta propusă este mobilizarea a minimum 10 miliarde de euro pe an pentru școli, spitale, infrastructură și companii, cu proceduri mai simple pentru autoritățile locale și mediul privat.
Ce s-ar schimba în sănătate și educație
Medicul de familie ar avea un rol central în orientarea pacientului, susținut de un traseu medical digital. Finanțarea prevenției ar urma să fie dublată, cu accent pe depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare, screening pentru nou-născuți și extinderea vaccinării compensate.
Pentru persoanele cu cancer sau boli rare sunt prevăzute trasee de îngrijire mai clare și acces accelerat la tratamente inovatoare. Spitalele ar fi finanțate în funcție de serviciile efectiv oferite, astfel încât cererea ridicată să nu ducă la refuzarea analizelor la jumătatea lunii. Programul include și conduceri profesioniste, alături de achiziții realizate prin consorții de spitale.
În educație, copiii din familii vulnerabile ar primi mese și burse pentru prevenirea abandonului școlar. Rețeaua de creșe și grădinițe ar fi extinsă, inclusiv pentru a sprijini revenirea părinților la muncă.
Școala ar pune accent pe citire, scriere, matematică, alfabetizare funcțională și aplicarea practică a cunoștințelor, alături de învățământul dual. Profesorii ar putea beneficia de o primă de performanță stabilită la nivelul unității de învățământ, iar finanțarea educației ar urma să fie consolidată.
Servicii publice online și identitate digitală pentru cinci milioane de români
Programul stabilește ca obiectiv disponibilitatea integral online a cel puțin jumătate dintre serviciile publice până în 2028. Instituțiile nu ar mai trebui să ceară documente pe care statul le deține deja.
Cinci milioane de români ar urma să aibă identitate digitală și posibilitatea de a folosi serviciile publice de pe telefon. Instrumentele de inteligență artificială ar putea fi introduse în administrație, cu respectarea protecției datelor. Persoanele care au dificultăți în utilizarea tehnologiei ar primi ajutor prin biblioteci, Poșta Română și organizații neguvernamentale.
La nivelul siguranței publice, documentul propune modernizarea sistemului 112, depunerea și urmărirea online a plângerilor și sesizărilor și servicii reunite la un singur ghișeu. Pregătirea polițiștilor ar include fraudele online, furtul de identitate și atacurile informatice.
Pentru alegerile din 2028 sunt prevăzute măsuri de protecție împotriva deepfake-urilor și a dezinformării. Statul ar dezvolta mecanisme rapide de identificare și contracarare a manipulării, iar educația digitală ar viza atât elevii, cât și adulții. Documentul include și combaterea xenofobiei, rasismului și antisemitismului.
Justiție, pensii speciale și controlul serviciilor de informații
În justiție, cererile, taxele și actele ar putea fi gestionate printr-un punct unic online. Programul prevede extinderea monitorizării electronice a agresorilor în cazurile de violență domestică, accelerarea procedurilor pentru evitarea prescrierii dosarelor și continuarea combaterii corupției, cu respectarea independenței sistemului judiciar.
Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să se facă prin extinderea votului la nivel național în fiecare corp profesional. Judecătorii și-ar alege reprezentanții dintre judecători, iar procurorii dintre procurori.
Documentul propune, de asemenea, eliminarea posibilității procurorului general și a procurorului-șef DNA de a interveni în orice dosar din competența lor pentru a infirma măsurile sau soluțiile procurorului de caz.
În reforma pensiilor speciale, pensiile din apărare și ordine publică ar urma să fie calculate în funcție de contribuție și vechime, cu reguli distincte pentru vârsta de pensionare. Pentru cei apropiați de pensionare este prevăzută o etapă de tranziție.
Controlul civil asupra serviciilor de informații ar fi întărit. Programul propune interzicerea ofițerilor acoperiți în presă, politică și biserică, precum și limitarea conducerilor la maximum două mandate și opt ani. După ieșirea din sistem, accesul în politică ar fi interzis cinci ani, iar ocuparea funcțiilor publice de conducere, zece ani, cu declararea publică a averii pe durata acestor intervale.
Apărare și relațiile cu UE și Statele Unite
Investițiile în apărare ar urma să crească gradual către 5% din PIB. Resursele ar fi orientate către echipamente, fabrici, tehnologie și locuri de muncă în România, inclusiv prin instrumentul european SAFE.
Documentul include protejarea infrastructurilor critice, securitatea cibernetică și consolidarea industriei naționale de apărare, în legătură cu nevoile Armatei și instrumentele europene. România ar urmări și un rol în securitatea Mării Negre, în cadrul angajamentelor sale din NATO și UE.
Pe plan extern, prioritățile sunt finalizarea aderării la OCDE, susținerea intereselor României în negocierile pentru bugetul UE din perioada 2028–2034 și consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, inclusiv prin energie, industria de apărare și investiții în active strategice.
Agricultură, locuințe și protecția mediului
Din 2027, fermierii afectați de secetă ar putea beneficia de mecanisme pentru recuperarea cheltuielilor cu culturile afectate. Tinerii agricultori ar primi prime de instalare și credite avantajoase. Programul propune investiții în irigații și retenția apei, susținerea cooperativelor și dezvoltarea mărcii „100% românesc” pe întregul lanț de producție.
În comunitățile locale, investițiile ar urmări accesul la apă, canalizare, gaze, iluminat și drumuri modernizate. Sunt prevăzute locuințe pentru tineri și familii, cămine studențești și locuințe de serviciu pentru medici, profesori și polițiști, alături de facilitarea creditării pentru prima casă.
Pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, documentul propune extinderea centrelor de zi și a programelor de integrare profesională. Programele dedicate locuirii ar include și persoanele în vârstă.
În domeniul mediului, sateliții, dronele și instrumentele digitale ar fi folosite împotriva tăierilor ilegale și pentru identificarea poluării. Alte obiective sunt extinderea împăduririlor, publicarea datelor despre aer și apă, dezvoltarea returnării ambalajelor și reguli pentru intervenția în situațiile în care urșii intră în localități.
Cultură, minorități și sprijin pentru revenirea din diaspora
Programul cultural include revitalizarea căminelor culturale și a muzeelor din comunitățile mici, spectacole itinerante, caravane cinematografice și vouchere pentru cărți. Restaurarea patrimoniului și condițiile mai predictibile de muncă și plată pentru profesioniștii din domeniu sunt alte obiective.
În privința minorităților naționale, documentul prevede protejarea, garantarea și extinderea drepturilor, precum și condiții pentru păstrarea identității, limbii materne, culturii și simbolurilor comunitare.
Românii care aleg să revină din străinătate ar putea primi ajutor pentru găsirea unui serviciu, recunoașterea mai rapidă a diplomelor și microcredite pentru afaceri. Programul mai prevede servicii pentru copiii rămași în țară în timp ce părinții lucrează peste hotare și consolidarea legăturilor cu comunitățile românești din diaspora.
