Sonda spațială Juno a NASA a făcut o descoperire remarcabilă în timpul unui survol din iunie 2021 al satelitului Ganymede, cel mai mare satelit al planetei Jupiter. Cu ajutorul spectrometrului JIRAM (Jovian InfraRed Auroral Mapper), instrument conceput pentru a studia chimia și interacțiunile din atmosfera lui Jupiter și a sateliților săi, Juno a detectat prezența sărurilor și a compușilor organici pe suprafața lui Ganymede.
Ganymede nu este doar cel mai mare satelit al lui Jupiter, ci și cel mai mare satelit din sistemul solar, având un diametru de 5,268 kilometri, mai mare decât planeta Mercur. Sub crusta sa înghețată, Ganymede ascunde un vast ocean, făcând din el un obiect de mare interes pentru astronomi și cercetători.
În timpul survolului din 2021, instrumentul JIRAM al sondei Juno a detectat săruri precum clorura de sodiu hidratată, clorura de amoniu, bicarbonat de sodiu și posibil chiar compuși organici cunoscuți sub numele de aldehide alifatice. Descoperirea acestor compuși și săruri poate ajuta astronomii să înțeleagă mai bine modul în care s-a format și a evoluat Ganymede, și ar putea oferi indicii despre compoziția chimică a oceanului său subsuperficial.
NASA a descoperit compusi organici pe luna Ganymede a planetei Jupiter
Prezența sărurilor și a compușilor organici ar putea indica existența unei activități hidrotermale adânc sub suprafața înghețată a lui Ganymede sau interacțiuni între oceanul său subsuperficial și rocile din adâncurile planetei. “Interacțiunea extensivă între apă și rocă ar putea realiza un astfel de echilibru și ar fi de asemenea consistent cu prezența sărurilor de sodiu ca un indicator independent al alterării apoase în interiorul lui Ganymede”, au scris autorii într-un articol publicat în revista Nature Astronomy pe 30 octombrie.
Cu toate acestea, ar putea exista și alte procese care au creat aceste săruri, în afară de activitatea unui ocean interior sărat, adaugă autorii. “Deoarece Ganymede are o crustă semnificativ mai groasă decât Europa, schimburile dintre interiorul său mai profund și suprafață s-ar putea să nu fie responsabile de compoziția sa suprafeței, și astfel s-ar putea reflecta schimburile între crusta sa superficială și suprafață, sau depunerea exogenă”, au scris ei în studiul lor.
Juno a fost lansată de la Cape Canaveral, Florida, pe 5 august 2011 și este doar a doua misiune care orbitează Jupiter, după sonda Galileo a NASA. Juno a fost concepută pentru a studia vremea, mediul magnetic și istoria gigantului gazos. Misiunea sondei a fost deja prelungită de două ori, și în prezent este programată să funcționeze până în septembrie 2025.
