Eugen Tomac vorbeste despre umilinta aderarii Romaniei la Schengen in 2024, europarlamentarul explicand mai jos ceea ce inseamna acordul politic la care s-a ajuns recent pentru ca tara noastra sa poata avea ridicate controalele aeriene in Spatiul Schengen pentru traficul aerian si maritim, din martie 2024.
Eugen Tomac explica totusi de ce aderarea Romaniei la Schengen doar intr-o forma limitata este totusi o problema, dar si cum s-a ajuns in acest punct, Guvernul Romaniei deruland multe negocieri in ultimele luni, dar cu toate acestea, va fi nevoie de mai mult pentru aderarea deplina la sistem in 2025.
“Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinței pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria și Olanda au blocat extinderea pentru noi și vecinii bulgari, dar în aceeași ședință au acceptat intrarea Croației în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023.
Ce s-a întâmplat de atunci până pe 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parțială a României și Bulgariei în spațiul Schengen ? Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor și ele trebuie privite ca un tot întreg.
În primul rând, Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între București și Sofia pe acest dosar a fost superficială. În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023.
La București, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esențial, pentru a determina Austria să renunțe la blocajul împotriva României. Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-și schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară și mai eficient de gestionat de toți ceilalți actori implicați.
Austria a trebuit să-și schimbe tonul și pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunțat la această abordare. Deși chiar și în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând. Pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu Președinția spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relația cu Austria, care și-a impus și de această dată punctul de vedere, obținând ceea ce își dorea: o amânare a intrării României și Bulgariei până în 2025.”
