Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunta initierea unei legi pentru aprobarea retragerii Romaniei din Tratatul privind Carta Energiei (TCE), sustinand ca acest acord, neactualizat substantial, a devenit perimat si nu mai corespunde obiectivelor actuale ale politicii energetice.
Ministrul Energiei reaminteste ca, la origine, TCE a fost creat pentru a proteja investitiile straine in domeniul energiei pe teritoriul statelor semnatare, pentru a asigura conditii nediscriminatorii in comertul cu materiale si echipamente legate de energie si pentru a oferi mecanisme de solutionare a diferendelor intre state sau, in cazul investitiilor, intre investitori si statele gazda.
Intre timp, in absenta unei reforme reale, arhitectura acordului si-a pierdut relevanta fata de prioritatile climatice ale Uniunii Europene si ale Romaniei. Bogdan Ivan subliniaza ca protectia conferita combustibililor fosili de catre TCE, in conditiile actuale si pentru o perioada nelimitata, contravine documentelor programatice nationale si europene privind schimbarile climatice.
In viziunea sa, prioritatile sunt accelerarea tranzitiei de la combustibilii fosili la energia din surse regenerabile, realizarea unei independente energetice sporite, asigurarea securitatii energetice si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Ministrul Energiei arata ca statele membre ale Uniunii Europene au devenit tinta principala a cererilor de despagubire formulate de investitori, multi dintre acestia avand sediul in alte state ale UE, ceea ce accentueaza nevoia de clarificare juridica si de aliniere a politicilor publice la nivel european.
Temeiul juridic al demersului are la baza doua repere majore. In primul rand, cauza Komstroy (C-741/19), solutionata in 2021 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care clarifica limitele utilizarii mecanismelor arbitrale in spatiul intracomunitar.
In al doilea rand, Declaratia din 26 iunie 2024 privind consecintele juridice ale hotararii in cauza Komstroy si intelegerea comuna privind neaplicabilitatea articolului 26 din TCE ca temei pentru procedurile de arbitraj din interiorul UE, document publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 6 august 2024. Potrivit Ministerului Energiei, aceste acte sustin consolidarea cadrului juridic european si ofera fundamentul necesar pentru decizia de retragere.
Contextul politic european indica o tendinta de parasire a TCE. Italia, Franta, Olanda, Polonia, Spania, Slovenia si Portugalia au notificat deja retragerea. A fost anuntata intrarea in vigoare a denuntarii de catre Regatul Danemarcei la 4 septembrie 2025, iar Regatul Norvegiei a decis incetarea aplicarii provizorii a prevederilor TCE incepand cu 10 ianuarie 2025.
In urma retragerii Portugaliei, care detinea rolul de depozitar al tratatului, Secretariatul TCE a fost desemnat depozitar incepand cu 2 februarie 2025. Decizia Uniunii Europene si a Euratom de a se retrage din TCE, motivata de nevoia de a nu obstructiona implementarea politicilor de mediu, respectarea Acordului de la Paris si atingerea obiectivelor UE privind tranzitia energetica si schimbarile climatice, indica necesitatea alinierii Romaniei la aceasta directie.
Procedural, retragerea Romaniei din TCE se va face potrivit articolului 34 din Legea 590/2003 privind tratatele, concomitent cu aplicarea articolului 47 din TCE, care reglementeaza denuntarea. Din punct de vedere financiar, ministerul precizeaza ca, ulterior retragerii, statul roman nu va mai achita contributia anuala la bugetul tratatului, stabilita la 39.246 euro pentru 2025.
In anul in care retragerea notificata depozitarului intra in vigoare, va fi platita doar partea aferenta perioadei ramase, conform formulei comunicate de Secretariatul TCE. In ansamblu, masura este prezentata ca un pas de coerenta juridica si politica, menit sa sustina obiectivele de decarbonizare, sa protejeze interesul public si sa alinieze Romania la directia asumata de partenerii europeni.
