ChatGPT apare tot mai des in conversatiile despre sanatate, iar OpenAI mizeaza pe o cifra care, pana nu demult, ar fi parut de domeniul SF: 40 de milioane de utilizatori pe zi pentru intrebari medicale. ChatGPT este descris in raport ca un “aliat al asistentei medicale”, folosit pentru simptome, medicamente, optiuni de tratament si pentru a naviga sisteme de sanatate “adesea suprasolicitate”.
ChatGPT devine, practic, o extensie a rutinei cotidiene: verifici o durere de cap, incerci sa intelegi un diagnostic complicat sau te intrebi daca un medicament nou “ar trebui sa te faca atat de obosit”. Raportul surprinde exact aceasta schimbare de reflex: ce era cautare pe Google, pentru multi a devenit dialog cu ChatGPT.
OpenAI sustine ca “peste cinci procente” din toate solicitarile ChatGPT sunt despre sanatate. Iar din cei 800 de milioane de utilizatori saptamanali, 200 de milioane ar pune cel putin o solicitare legata de sanatate in fiecare saptamana. In termeni de amploare, este o realitate greu de ignorat: ChatGPT nu mai e doar un instrument “interesant”, ci un canal major de informare medicala.
Pe hartie, argumentul este simplu: informatia medicala poate fi confuza, iar oamenii au nevoie de explicatii rapide, pe intelesul lor. In practica, insa, intervine o intrebare care taie entuziasmul: cat de sigur este sa tratezi raspunsul unui chatbot ca pe o dovada?
Raportul OpenAI a chestionat 1.042 de adulti din SUA care au folosit inteligenta artificiala pentru asistenta medicala in ultimele 3 luni, pentru a intelege “exact cum folosesc chatbotul” in probleme de sanatate. Rezultatele invocate: 55% pentru “verificarea sau explorarea simptomelor”, 52% pentru “intrebari medicale in orice moment al zilei”, 48% pentru “intelegerea termenilor sau instructiunilor medicale” si 44% pentru “a afla despre optiunile de tratament”.
OpenAI interpreteaza aceste date ca un semn despre cum IA e folosita la “organizarea informatiilor, traducerea jargonului si generarea de schite pe care le pot verifica”. Practic, ChatGPT devine un traducator intre pacient si limbajul greu al medicinei.
OpenAI evidentiaza cazul lui Ayrin Santoso din San Francisco, care “a folosit ChatGPT” pentru a coordona ingrijiri urgente pentru mama sa din Indonezia, dupa o pierdere brusca a vederii. Potrivit companiei, Santoso “a introdus simptomele, sfaturile anterioare si contextul” si a primit de la ChatGPT un avertisment ca situatia ar putea indica “o criza hipertensiva” si “un posibil accident vascular cerebral”.
Dupa raspunsul initial al ChatGPT, mama sa ar fi fost spitalizata si ulterior “si-a recuperat 95% din vederea la ochiul afectat”. Mesajul e limpede: cand medicii sunt greu de contactat, mai ales in afara programului, ChatGPT poate functiona ca un semnal de alarma.
Raportul insista pe utilitate, dar admite si riscurile: un chatbot nu are istoricul medical complet si poate gresi “in moduri importante”. OpenAI spune ca lucreaza cu spitale si cercetatori pentru a imbunatati “acuratetea si siguranta”, insa realitatea descrisa ramane tensionata: milioane de oameni au decis deja ca ChatGPT face parte din rutina lor medicala, “indiferent daca noua ne place sau nu”.
Este usor sa te lasi dus de cifra de 40 de milioane pe zi, dar merita comparatia: oamenii folosesc de peste un deceniu tehnologii ca Google pentru intrebari de sanatate. Diferenta, sugereaza textul, este ca inainte rezultatele de top erau adesea impinse de site-uri fiabile precum NHS sau WebMD, in timp ce acum apar rezumate si raspunsuri generate, cu un plus de incertitudine.
ChatGPT poate fi util pentru clarificari rapide, mai ales acolo unde accesul la medic este scump sau greoi. Dar utilitatea nu anuleaza riscul: cand un instrument “capabil sa inventeze informatii ridicole” este tratat ca autoritate, granita dintre ajutor si eroare devine subtire. Intrebarea care ramane, dupa toate cifrele, este una de incredere: cat de mult esti dispus sa pariezi pe ChatGPT atunci cand miza este sanatatea ta?
