ANM, Administrația Națională de Meteorologie, anunță în mod oficial că în intervalul 31 ianuarie – 2 februarie 2026 cu o imagine sinoptică în care incertitudinea nu vine din lipsa datelor, ci din dinamica rapidă a atmosferei. ANM arată că prognoza pe scurtă și medie durată are, de regulă, un grad ridicat de realizare pentru parametri-cheie precum nebulozitatea, precipitațiile, vântul și temperaturile, însă încrederea scade pe măsură ce crește distanța față de momentul inițial. ANM pune această scădere pe seama mișcărilor haotice din atmosferă și a schimbării zilnice a datelor de intrare din modelele numerice, fie ele globale sau de arie limitată.
ANM evidențiază că, în episoadele cu cicloni care se generează și avansează spre România, prognoza pe medie durată poate deveni mai fragilă decât în situațiile de presiune ridicată, când vremea este stabilă. ANM explică faptul că poziționarea ciclonilor poate schimba, de la un interval la altul, forma precipitațiilor și intensitatea lor, iar acest lucru îngreunează construirea unei prognoze coerente atunci când publicul are nevoie de claritate și autoritățile de decizii rapide.
ANM descrie un tablou mai amplu, în care încă de la începutul săptămânii precedente materialele probabile indicau activitate ciclonică intensă în bazinul Mării Mediterane, inclusiv pentru România. ANM notează că trecerea unui prim ciclon, asociat intervalului 26–27 ianuarie, a adus precipitații extinse și, în zonele montane și submontane din sud-vest, cantități însemnate.
ANM arată că atenția s-a mutat apoi pe un al doilea ciclon, a cărui traiectorie probabilă pentru 29–31 ianuarie era transbalcanică, cu deplasare spre sud-vestul Mării Negre, un tipar care, în multe situații, poate amplifica cantitățile de apă în sud-estul României. ANM precizează că, pe rulări de prognoză pe medie durată, unele modele au estimat pentru Bărăgan, Dobrogea și sudul Moldovei cantități mai consistente și precipitații mixte, în timp ce alte soluții model au indicat cantități mai reduse și o pondere mai mare a ninsorii, cu potențial de strat de zăpadă în estul Moldovei.
ANM subliniază virajul important apărut în prognoza pe scurtă durată: odată cu apropierea intervalului de interes, estimările au coborât cantitățile sub praguri mai moderate pentru est și sud-est, iar forma precipitațiilor s-a repoziționat, cu mix în Moldova și mai ales ploi în Muntenia și Dobrogea. ANM indică faptul că această ajustare a fost confirmată de evoluția observată, unde cantitățile au rămas slabe, cu depășiri izolate în Dobrogea, iar reacția operațională a fost menținerea informării și instituirea unui cod galben focalizat pe intensificări ale vântului, acolo unde rafalele au atins niveluri semnificative.
ANM detaliază și a doua zonă sensibilă: ciclonul al treilea, care inițial era proiectat mai sudic, limitând impactul asupra țării și favorizând instalarea unui câmp de presiune ridicată pe fondul extinderii unui anticiclon scandinav. ANM arată că primele rulări au sugerat ninsori slabe la granița de sud-sud-vest, însă ulterior, pe măsură ce intervalul de anticipație s-a scurtat, materialele au început să indice scădere de presiune spre sudul teritoriului, în locul menținerii presiunii ridicate.
ANM explică faptul că această schimbare a extins aria probabilă a ninsorilor, cu potențial moderat în sudul Olteniei și al Munteniei, ceea ce a impus o reacție dublă: pe lângă atenționările pentru temperaturi deosebit de scăzute și ger, ANM a emis un cod galben pentru intensificări ale vântului și ninsori viscolite, inclusiv pentru depunerea unui strat de zăpadă neuniform. ANM notează că aceste elemente s-au confirmat în mare măsură prin rafale și acumulări specifice scenariului ajustat din apropierea evenimentului.
ANM trasează o lecție practică din acest episod: în cazul ciclonilor care se formează și avansează către România, poziționarea lor poate rescrie rapid harta precipitațiilor, de la cantități la formă și intensitate. ANM indică faptul că prognoza pe medie durată rămâne utilă pentru o privire de ansamblu, dar în momentele cu risc de fenomene potențial periculoase, prognozele pe scurtă durată, din fereastra de 36–48 de ore, devin instrumentul decisiv pentru avertizări precise și măsuri proporționale.
