Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că Batogul de sturion a devenit al 16-lea produs românesc recunoscut la nivel european, după ce a fost înregistrat oficial ca Indicație Geografică Protejată. Ministrul Agriculturii a legat această reușită de o idee simplă, dar puternică: atunci când originea, procesul și reputația sunt dovedite, România poate concura cu semnături culinare consacrate în piața unică.
Ministrul Agriculturii spune că începând cu 18 februarie 2026, produsul intră în Registrul Uniunii al indicațiilor geografice, iar regulamentul european publicat în Jurnalul Oficial confirmă, în mod oficial, valoarea și autenticitatea lui. Pentru județul Tulcea, Delta Dunării și gurile Dunării, vestea nu e doar despre prestigiu, ci și despre o protecție care poate stabiliza prețul, poate susține producătorii și poate limita imitarea pe piață.
Ministrul Agriculturii a punctat ce face Batogul de sturion distinct: aria geografică precisă, materia primă și metoda de fabricare. Materia primă este filetul dorsal de sturion provenit din acvacultură, din specii precum morunul, nisetru și nisetru siberian, un detaliu care, în logica autorităților, sprijină protejarea resurselor naturale și reduce presiunea pe speciile sălbatice aflate în prohibiție.
Procesul de obținere este descris ca unul riguros: sărare cu amestec de sare gemă și zahăr, zvântare controlată și afumare cu lemn de esență tare. Rezultatul, potrivit informațiilor transmise, este un gust rafinat, comparat cu cel al cărnii de pasăre, și o textură delicată, dar fermă. Ministrul Agriculturii a adăugat și o ancoră de reputație: produsul este menționat încă din 1909 în lucrările lui Grigore Antipa, ca semn al unei tradiții pescărești consolidate în Dobrogea.
Ministrul Agriculturii a semnalat, în același context, un pas administrativ cu impact direct în ferme: AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru DR 19, investiții neproductive la nivel de fermă. Mesajul cheie este că astfel de proiecte nu urmăresc neapărat profit imediat, ci creșterea valorii ecologice și protecția mediului, prin lucrări precum garduri vii, perdele de protecție sau refacerea habitatelor.
În teren, aceste investiții pot deveni un instrument de adaptare: ferme mai reziliente, soluri mai bine protejate, microclimate mai stabile și o relație mai predictibilă cu cerințele de mediu care se întăresc, an de an, la nivel european. Ministrul Agriculturii a indicat că acum este momentul ca fermierii să se informeze, tocmai pentru a nu rata ferestrele de eligibilitate și documentația necesară.
Ministrul Agriculturii a mai comunicat că a avut o întâlnire constructivă cu reprezentanții Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, unde au fost analizate provocările sectorului și criteriile de eligibilitate pentru sprijinul cuplat din acest an. În ecuația agriculturii, astfel de detalii tehnice pot decide supraviețuirea unor ferme, iar mesajul transmis este că dialogul constant rămâne o prioritate pentru un cadru legal stabil și predictibil.
Ministrul Agriculturii a plasat aceste consultări în zona de competitivitate și dezvoltare durabilă: reguli clare, planificare pe termen mediu și un parteneriat real între decident și organizațiile de profil. În paralel, recunoașterea europeană pentru Batogul de sturion arată aceeași direcție: România câștigă când își disciplinează calitatea, își apără originea și își construiește, pas cu pas, credibilitatea.
