Ministrul Muncii, Florin Manole, pune pe masa Parlamentului un proiect de lege care modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 27/2024, actul ce a schimbat, din temelii, condițiile de obținere a atestatului, procedura de atestare și statutul asistentului maternal. Întrebarea este cum rămâne funcțional un sistem considerat esențial pentru copiii aflați în plasament, fără a bloca accesul unor furnizori acreditați și fără a pierde profesioniști care deja țin în echilibru rețeaua.
Ministrul Muncii pornește de la evaluarea impactului după intrarea în vigoare a OG 27/2024, care a introdus schimbări în atestare, reatestare și monitorizarea ulterioară a activității asistenților maternali. În logica ordonanței, regulile mai stricte au fost gândite să ofere garanții că persoana atestată „poate face față nevoilor reale ale minorilor”, inclusiv prin limitarea diferenței de vârstă dintre copil și asistentul maternal.
Dar, spune ministrul, una dintre consecințe a fost o problemă de tratament inegal între furnizorii publici și cei privați de servicii sociale. În forma actuală a OG 27/2024, asistenții maternali pot fi angajați doar de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, ca furnizori publici acreditați. Asta, în practică, a creat un blocaj pentru furnizorii privați, deși aceștia pot organiza rețele de asistență maternală în baza legislației existente.
„Această limitare legislativă afectează principiul egalității de tratament între furnizorii publici și privați de servicii sociale acreditați și reduce nejustificat capacitatea sistemului de protecție a copilului de a răspunde nevoilor existente”, este mesajul-cheie transmis de Ministrul Muncii, în motivarea proiectului.
Furnizorii privați reintră în sistem
În centrul proiectului se află o corecție cu impact imediat asupra rețelei: includerea furnizorilor privați de servicii sociale acreditați ca potențiali angajatori ai asistentului maternal. Practic, proiectul urmărește să elimine ceea ce Ministrul Muncii numește „discriminare instituțională”, într-un context în care furnizorii privați pot crea și opera rețele, dar nu pot angaja asistenți maternali în regimul impus de OG 27/2024.
Realitatea descrisă de minister este concretă: există, în prezent, 8 furnizori privați acreditați care dețin rețele de asistență maternală licențiate, însă își pot menține serviciile doar până la expirarea termenelor tranzitorii din ordonanță. Odată ce acele termene se termină, sistemul riscă să piardă capacitate, iar copiii să fie afectați de instabilitatea plasamentelor.
„Perioada derulată de la momentul intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 27/2024 a permis analizarea și evaluarea impactului noilor prevederi”, explică Ministrul Muncii, subliniind că evaluarea nu a fost un exercițiu birocratic, ci o verificare a efectelor reale asupra profesioniștilor deja activi și, implicit, asupra copiilor aflați în plasament „uneori pentru perioade semnificative de timp”.
O altă piesă din pachet: furnizorii privați vor avea un rol explicit în evaluarea bienală a activității asistenților maternali și în formarea continuă a celor angajați. Mesajul politic este de echilibru: mai multă deschidere în sistem, dar cu responsabilități formale, nu doar cu drepturi.
Formare mai flexibilă, standarde clare
O a doua schimbare vizează formarea profesională. OG 27/2024 a crescut exigențele, iar direcțiile generale au fost împinse către o obligație administrativă: să mențină, „în mod formal”, statutul de furnizor autorizat de formare profesională. Proiectul actual mută accentul: direcțiile nu mai trebuie să păstreze această formă, însă trebuie să asigure calitatea prin selectarea unor formatori potriviți.
„Calitatea formării este garantată prin condiția explicită ca formatorii să aibă pregătirea specifică educației adulților”, arată Ministrul Muncii, indicând standardele ocupaționale ca filtru. În esență, ministerul promite reducerea presiunii administrative, fără să slăbească profesionalizarea. Pentru un sistem care depinde de oameni, nu de hârtii, această nuanță poate fi decisivă: mai puțin timp consumat pe formalități, mai mult pe formare efectivă și pe monitorizarea calității.
Diferență de vârstă, limită crescută
A treia intervenție este una sensibilă: diferența maximă de vârstă dintre copil și asistentul maternal crește de la 47 la 57 de ani. OG 27/2024 a introdus reguli mai stricte în această zonă pentru a crea „garanții” privind capacitatea persoanei de a răspunde nevoilor copilului. Acum, Ministrul Muncii propune o relaxare calculată, argumentând că experiența profesională a asistenților maternali existenți trebuie valorificată, iar continuitatea îngrijirii trebuie protejată.
„Creșterea limitei… permite valorificarea experienței profesionale… asigurarea continuității îngrijirii și menținerea funcționalității sistemului, fără a aduce atingere obiectivului fundamental de protecție și bunăstare a copilului”, transmite Ministrul Muncii. Cu alte cuvinte: păstrăm standardele, dar evităm să scoatem din sistem oameni care pot oferi stabilitate, mai ales acolo unde copilul este deja integrat într-un mediu familial.
Pachetul anunțat de Ministrul Muncii încearcă să repare efectele colaterale ale OG 27/2024: readuce furnizorii privați acreditați în zona de angajare, simplifică partea de formare fără a renunța la criterii și lărgește plaja de eligibilitate pentru a menține rețeaua funcțională. Dacă proiectul își atinge ținta, mesajul de fond rămâne unul pragmatic: protecția copilului depinde de reguli clare, dar și de capacitatea sistemului de a păstra oameni pregătiți și de a evita blocajele instituționale.
