ANM, Administrația Națională de Meteorologie, avertizează că intervalul 3 aprilie 2026, ora 21 – 6 aprilie 2026, ora 21, aduce condiții periculoase în mai multe masive montane din România, pe fondul unui strat de zăpadă umezit, instabil și depus în multe locuri peste straturi mai vechi, dure sau chiar peste cruste de gheață. În unele zone, riscul de avalanșă este deja cotat la nivel însemnat, ceea ce înseamnă că declanșările sunt posibile nu doar în mod natural, ci și la supraîncărcări provocate de prezența turiștilor sau a schiorilor.
ANM arată că cele mai sensibile zone sunt Munții Făgăraș și Bucegi, unde la peste 1800 de metri se menține risc însemnat, nivel 3. Acolo, în partea superioară a stratului de zăpadă se găsește zăpadă umedă, cu rezistență redusă, iar în apropierea crestelor apar plăci de vânt și cornișe. În multe văi s-au format depozite consistente, iar combinația dintre încălzirea vremii, insolație și noi precipitații mixte poate favoriza curgeri spontane și avalanșe de dimensiuni medii și mari.
Situația rămâne tensionată și în Carpații Meridionali, în masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu. La altitudini de peste 1800 de metri, stratul superior este relativ recent, umed și slab consolidat, depus peste vechi cruste înghețate, cu aderență redusă. În aceste condiții, orice încărcare suplimentară a stratului poate deveni un factor de declanșare, mai ales pe pantele înclinate și în apropierea crestelor, acolo unde persistă și structuri de placă.
Unul dintre cele mai importante semnale din buletinul emis de ANM este legat de schimbarea vremii. Temperaturile vor crește treptat de la o zi la alta, iar acest proces nu aduce stabilizare, ci dimpotrivă, umezește și mai mult stratul superior al zăpezii. În multe regiuni, mai ales la altitudini medii și mari, zăpada deja acumulată începe să își piardă coeziunea.
Acest detaliu contează enorm pentru siguranța celor care intenționează să urce pe trasee. O zăpadă umezită și depusă peste un suport dur sau înghețat poate aluneca mult mai ușor, mai ales pe versanții lipsiți de vegetație, pe văi înclinate sau în zonele unde s-au format depozite mari. De aceea, încălzirea vremii nu trebuie interpretată ca o veste bună pentru mersul pe munte, ci ca un factor suplimentar de risc.
În Carpații Orientali, tabloul este la fel de serios. În masivele Rodnei, Călimani și Bistriței, riscul diferă de la o zonă la alta, dar la peste 1800 de metri rămâne însemnat în Călimani și Bistriței și moderat în Rodnei. În Ceahlău, ANM indică direct risc însemnat, nivel 3, din cauza unui strat consistent, cu 30 până la 50 de centimetri de zăpadă recent acumulată și umedă, aflată peste zăpadă mai veche și dură sau peste cruste de gheață.
Datele din ultimele două zile explică de ce pericolul rămâne ridicat. Vremea a fost în general închisă, cu precipitații mixte pe arii extinse, cu ploi sub 1700 de metri și ninsori predominante la peste 1900 de metri. În unele zone, cantitățile de apă au depășit 10-15 litri pe metru pătrat și izolat 25 litri pe metru pătrat, în special în masivele sud-vestice ale Carpaților Meridionali. Vântul a avut intensificări importante, iar pe creste rafalele au atins trecător 70-80 km/h.
Toate aceste elemente au modificat rapid structura stratului de zăpadă. La Vârful Omu, stratul măsura 214 centimetri, la Bâlea-Lac 181 centimetri, la Țarcu 152 centimetri, iar în Carpații Orientali valorile au rămas și ele ridicate, cu 125 centimetri la Lăcăuți, 114 centimetri la Călimani și 90 centimetri la Ceahlău. Aceste valori arată că vorbim despre un volum important de zăpadă, care în condiții de umezire și instabilitate poate deveni extrem de periculos.
Aici apare și impactul direct al avertizărilor. Riscul nu înseamnă doar o probabilitate teoretică, ci posibilitatea reală ca o deplasare aparent banală să se transforme într-o situație critică. O avalanșă de dimensiuni mici sau medii poate fi suficientă pentru a surprinde oameni pe un culoar de vale, pe o pantă abruptă sau în apropierea unei zone de creastă. În zonele marcate cu risc însemnat, pericolul crește și mai mult atunci când stratul este supraîncărcat de trecerea mai multor persoane.
Mesajul transmis de ANM trebuie tratat cu maximă seriozitate, mai ales de turiști, schiori și de cei care aleg trasee de altitudine în următoarele zile. Respectarea acestor avertizări este importantă nu doar pentru protecția proprie, ci și pentru evitarea unor intervenții dificile în teren, în condiții de vreme schimbătoare, ceață și vânt intensificat în zonele înalte.
Sub 1800 de metri, în multe regiuni riscul este moderat sau redus, dar nici acolo pericolul nu dispare complet. În Bucegi, Făgăraș, Godeanu și Țarcu, stratul rămâne umed și consistent la altitudini de peste 1500-1600 de metri, iar ploile și încălzirea suplimentară pot duce la curgeri și la avalanșe mici sau medii. Chiar și în zonele unde riscul este mai mic, avalanșe pornite de mai sus pot coborî accidental la altitudini inferioare.
