Comisia Europeană a făcut în aprilie un pas important pentru controlul infrastructurii digitale folosite de instituțiile Uniunii Europene, după ce a atribuit contracte pentru servicii de cloud suveran în valoare de până la 180 de milioane de euro, pe o perioadă de șase ani. Decizia luată de Comisia Europeană vizează instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE, care vor putea cumpăra servicii conforme cu regulile și valorile europene.
Comisia Europeană a lansat această licitație în octombrie, într-un moment în care tema suveranității digitale devine tot mai importantă în Europa. Comisia Europeană vrea ca datele, serviciile digitale și infrastructura critică să rămână sub control european, fără dependențe periculoase de furnizori din afara Uniunii. Pentru România, acest lucru contează direct, pentru că orice întărire a autonomiei digitale europene poate influența viitoarele standarde, investiții și parteneriate din întreg spațiul comunitar.
Comisia Europeană a ales patru contractori, tocmai pentru a evita dependența de un singur jucător și pentru a crește reziliența sistemului. Printre furnizorii selectați de Comisia Europeană se află un parteneriat luxemburghezo-francez condus de Post Telecom împreună cu OVHcloud și CleverCloud, compania germană STACKIT, compania franceză Scaleway și un parteneriat belgiano-franco-luxemburghez condus de Proximus, care folosește servicii de la S3NS, Clarence și Mistral.
Comisia Europeană a evaluat ofertele printr-un nou cadru numit Cloud Sovereignty Framework, creat special pentru a transforma ideea de suveranitate digitală în criterii clare și măsurabile. Acest sistem gândit de Comisia Europeană analizează opt obiective concrete, de la aspecte strategice, juridice și operaționale, până la securitate, transparența lanțului de aprovizionare, deschiderea tehnologică și respectarea legislației UE. Practic, nu mai vorbim despre principii generale, ci despre reguli precise.
Comisia Europeană Anunță Deciziile Luate pentru Realizarea Cloud-ului Suveran European
Comisia Europeană a introdus și nivelurile SEAL, care arată cât de „suveran” este un furnizor. Pentru a fi eligibili, companiile trebuiau să atingă cel puțin SEAL-2, adică un nivel de suveranitate a datelor care garantează respectarea normelor europene fără măsuri tehnice suplimentare din partea clientului. Cei mai mulți dintre furnizorii aleși de Comisia Europeană au atins SEAL-3, ceea ce înseamnă o reziliență digitală mai mare și o protecție mai bună față de blocaje sau perturbări venite din afara UE.
Comisia Europeană transmite astfel un semnal puternic și pentru piața tehnologică europeană: există furnizori din Europa capabili să livreze servicii moderne, sigure și competitive. Mai mult, Comisia Europeană pune accent pe servicii administrate complet, experiență bună pentru dezvoltatori și automatizare arată că Bruxelles-ul nu a ales doar criterii politice, ci și performanță tehnică reală. Asta este important și pentru companiile românești din IT, care pot vedea mai clar în ce direcție se mișcă cererea europeană.
Comisia Europeană arată și că inclusiv tehnologii non-europene pot fi acceptate, dar numai într-un cadru strict, controlat și operat exclusiv de companii din UE. Comisia Europeană nu respinge complet tehnologiile globale, dar cere reguli ferme, control local și compatibilitate totală cu legile europene.
Comisia Europeană marchează, prin această decizie, un moment important pentru viitorul digital al Uniunii, iar pentru România situația arată că atunci când UE își întărește controlul asupra cloud-ului, securității și infrastructurii digitale, cresc și șansele ca instituțiile, companiile și cetățenii români să beneficieze de servicii mai sigure, mai stabile și mai bine aliniate intereselor europene.
