Administrația Națională de Meteorologie, ANM, a emis un nou buletin nivometeorologic valabil în perioada 17 aprilie 2026, ora 21, până în 20 aprilie 2026, ora 21, iar mesajul este unul clar pentru cei care urcă în munți: stratul de zăpadă rămâne instabil în mai multe masive, mai ales la altitudini mari, unde încălzirea vremii, ploile și vântul pot favoriza curgeri și avalanșe.
Administrația Națională de Meteorologie atrage atenția în special asupra Carpaților Meridionali, unde în Munții Făgăraș și Bucegi a fost menținut risc însemnat, nivel 3, la peste 1800 de metri. În restul masivelor analizate, riscul este în general moderat, nivel 2, sau redus, nivel 1, însă chiar și aceste valori pot deveni periculoase în condiții de supraîncărcare a stratului de zăpadă de către turiști sau schiori.
Cea mai sensibilă situație este semnalată de Administrația Națională de Meteorologie în partea înaltă a Munților Făgăraș și Bucegi. Acolo există un strat superior cu rezistență mai slabă, depus peste zăpadă mai veche și întărită. În apropierea crestelor sunt prezente plăci de vânt, iar în unele zone apar cornișe mari și acumulări consistente pe văi.
Acest tablou este important deoarece vremea mai caldă din următoarele zile va înmuia straturile superioare. În aceste condiții, ele pot aluneca peste structurile mai vechi și înghețate, ceea ce poate duce la avalanșe de dimensiuni medii și, local, chiar mai mari. Pericolul crește acolo unde stratul este încărcat suplimentar de prezența oamenilor.
Sub 1800 de metri, în aceleași masive, riscul scade, dar nu dispare. Zăpada este puțină, puternic umezită, iar ploile și temperaturile pozitive pot produce izolat curgeri și avalanșe mici pe pantele înclinate și pe văile cu depozite de zăpadă.
În celelalte grupe montane din Carpații Meridionali, mai exact Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, Administrația Națională de Meteorologie indică risc moderat la peste 1800 de metri. Și aici, stratul superior este slăbit și umezit, iar dedesubt se află un strat mai vechi, mai dur, uneori înghețat. În zona crestelor persistă plăci de vânt și cornișe, iar pe văi sunt acumulări consistente.
În Carpații Orientali, situația rămâne de asemenea atent monitorizată. În masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, riscul este moderat la altitudine, din cauza umezirii stratului superior și a posibilității ca apa din topire să pătrundă în profunzime. În plus, pe anumite expoziții sunt plăci de vânt formate în zona crestelor, ceea ce menține posibilitatea unor avalanșe mici și izolat medii.
Și în Masivul Ceahlău, Administrația Națională de Meteorologie menține risc moderat. Zăpada este mai consistentă de la peste 1600 de metri, iar pe pantele înclinate pot apărea avalanșe de topire, mai ales atunci când stratul este forțat suplimentar.
În Carpații Occidentali, riscul este redus, dar asta nu înseamnă lipsa totală a pericolului. Zăpada este prezentă mai ales peste 1600 de metri, iar încălzirea vremii poate favoriza curgeri sau avalanșe mici pe văile abrupte de la altitudine.
Datele prezentate de Administrația Națională de Meteorologie arată că vremea din intervalul anterior a fost mai caldă decât normalul perioadei, cu ploi pe arii relativ extinse, averse în unele zone, descărcări electrice izolate, iar la altitudine mare episoade trecătoare de ninsoare sau măzăriche. Vântul a avut intensificări temporare pe creste, iar stratul de zăpadă a scăzut în toată aria montană.
Scăderea stratului a fost semnificativă în unele masive. La Vârful Țarcu diminuarea a ajuns până la 34 de centimetri, semn că topirea și transformarea zăpezii sunt deja în plină desfășurare. Totuși, la stațiile meteo de altitudine mare rămân cantități importante de zăpadă, inclusiv 214 cm la Vârful Omu și 168 cm la Bâlea-Lac.
Pentru intervalul până luni seara, Administrația Națională de Meteorologie estimează o vreme ușor mai caldă decât normalul, dar cu o răcire spre final. Vor apărea averse de ploaie, iar la altitudine înaltă precipitațiile se pot transforma trecător în lapoviță și ninsoare. În plus, spre sfârșitul intervalului, în special în zona Carpaților de Curbură, rafalele pot ajunge la 70-80 km/h.
Acesta este punctul esențial al buletinului emis de Administrația Națională de Meteorologie. Chiar și atunci când nu vorbim despre un risc maxim, combinația dintre încălzire, ploi, strat umezit, plăci de vânt, cornișe și acumulări pe văi poate transforma rapid o tură obișnuită într-o situație periculoasă.
Impactul acestor avertizări este direct pentru turiști, schiori și pentru oricine intenționează să urce în zonele înalte. Riscul este mai mare pe pantele înclinate, în apropierea crestelor, pe văile unde s-a adunat zăpadă și în locurile unde stratul poate fi destabilizat de o suprasarcină. Cu alte cuvinte, simpla prezență a oamenilor într-un loc sensibil poate favoriza declanșarea unei curgeri sau a unei avalanșe.
De aceea, avertizările trebuie respectate strict. Ele nu descriu doar starea vremii, ci și felul în care s-a transformat zăpada în teren. Iar când această zăpadă este umedă la suprafață, așezată peste straturi mai vechi și dure, pericolul nu mai ține doar de prognoză, ci de siguranța imediată a celor aflați pe munte.
Buletinul emis de Administrația Națională de Meteorologie arată că finalul acestui weekend și începutul săptămânii aduc condiții care impun multă prudență în zona montană. Făgărașul și Bucegii rămân sub cea mai mare presiune la altitudine, dar și celelalte masive analizate pot ascunde pericole reale. În astfel de situații, respectarea nivelului de risc, evitarea zonelor expuse și înțelegerea modului în care vremea schimbă stabilitatea zăpezii pot face diferența dintre o ieșire controlată și un incident grav.
