Administrația Națională de Meteorologie, ANM, anunță un interval dificil în zona montană, între 24 aprilie 2026, ora 21, și 27 aprilie 2026, ora 21, cu risc de avalanșe în mai multe masive din România. Cele mai expuse zone sunt Munții Făgăraș și Bucegi, unde riscul ajunge la nivelul 3, adică însemnat.
Administrația Națională de Meteorologie indică o combinație periculoasă pentru turiști, salvamontiști și toți cei care urcă la altitudine: zăpadă recent depusă, plăci de vânt, strat vechi înghețat, temperaturi în ușoară creștere și vânt puternic. Impactul poate fi major, pentru că avalanșele pot porni chiar și la supraîncărcări mici în zonele cele mai sensibile.
Administrația Națională de Meteorologie arată că în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș și Bucegi, la peste 1800 de metri, există un strat recent de zăpadă de 15-20 de centimetri. Acesta nu este uniform, iar vântul puternic din ultimele zile a mutat zăpada și a format depozite mai mari în partea superioară a văilor și aproape de creste.
Problema reală vine din felul în care s-a așezat zăpada nouă. Stratul mai proaspăt și mai slab se află peste o zăpadă veche, întărită și înghețată. Această structură creează un plan de alunecare, iar o simplă trecere pe o pantă încărcată poate fi suficientă pentru destabilizare.
În aceste condiții, avalanșele pot fi medii și, izolat, mari. Asta înseamnă că nu vorbim doar despre un risc teoretic, ci despre o situație care poate pune vieți în pericol, mai ales pe văile expuse, în zonele de creastă și pe versanții sudici și estici.
Administrația Națională de Meteorologie precizează că vremea va fi temporar vântoasă. În zonele înalte din Carpații Meridionali și Orientali, vântul poate atinge 70-90 km/h, iar duminică, 26 aprilie, rafalele pot ajunge la 80-100 km/h în toate masivele. Pe creste, trecător, sunt posibile viteze de peste 110-120 km/h.
Acest detaliu contează enorm. Vântul nu este doar un inconvenient pentru turiști, ci un factor care modifică rapid stabilitatea stratului de zăpadă. El poate transporta zăpada spre văi, cornișe și zone adăpostite, formând plăci compacte care par solide, dar se pot rupe brusc.
Pentru românii care plănuiesc trasee montane în acest weekend, mesajul este clar: vremea nu trebuie judecată doar după temperatură sau cer. Un vânt puternic, combinat cu zăpadă recentă, poate transforma un traseu cunoscut într-o zonă cu risc real.
În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, riscul este moderat, nivel 2, la peste 1800 de metri. Stratul de zăpadă recentă este mai redus, dar vântul a favorizat apariția unor plăci pe versanții sudici și estici. Creșterea temperaturilor și insolația pot produce curgeri pe versanții însoriți.
În Carpații Orientali, în masivele Rodnei, Călimani-Bistriței, riscul este tot moderat. Aici, stratul nou măsoară în medie 10-15 centimetri, dar poate fi mai mare în zonele unde vântul a depus zăpada. Sub acest strat se află zăpada veche, înghețată, ceea ce menține posibilitatea alunecării.
Și în Ceahlău, riscul este moderat. Plăcile de vânt din apropierea crestelor, stratul vechi înghețat și încălzirea ușoară din zilele următoare pot favoriza avalanșe relativ mici și, izolat, medii.
Administrația Națională de Meteorologie menționează că sub 1800 de metri riscul este, în general, redus. Totuși, această formulare nu înseamnă lipsă de pericol. La altitudini apropiate de 1800 de metri, pe văi și pante înclinate, se pot produce curgeri sau avalanșe mici, mai ales acolo unde există depozite de zăpadă.
Un element important este că unele avalanșe pot coborî de la altitudini mai mari spre zone aflate sub 1800 de metri. Asta înseamnă că un turist aflat într-o vale nu este automat protejat doar pentru că se află mai jos. Dacă valea are legătură cu zone înalte instabile, pericolul poate veni de sus.
În Carpații Occidentali, riscul este redus, nivel 1, însă și aici sunt posibile curgeri izolate în apropierea altitudinii de 1800 de metri. Diferența este că stratul nou de zăpadă este mic, iar zăpada din zonele joase este redusă sau topită.
Impactul acestor avertizări este direct pentru turiști, schiori, alpiniști, salvatori montani și comunitățile din apropierea zonelor montane. Traseele pot deveni mai periculoase în zonele expuse, vizibilitatea poate scădea din cauza ceții, iar rafalele puternice pot accentua senzația de frig și pot destabiliza zăpada.
Avertizările trebuie respectate pentru că descriu mecanisme concrete, nu simple estimări generale. Zăpada recentă se poate rupe peste stratul vechi înghețat. Plăcile de vânt pot ceda. Pantele însorite se pot umezi. Văile pot canaliza avalanșe pornite de mai sus. Toate aceste elemente cresc riscul pentru oamenii care ignoră nivelul de pericol.
La Vârful Omu, stratul măsurat era de 218 centimetri, la Bâlea-Lac de 174 centimetri, la Călimani de 116 centimetri, iar la Lăcăuți de 82 centimetri. Aceste valori arată că, în zonele înalte, iarna nu s-a încheiat complet, chiar dacă în zonele joase zăpada este redusă sau a dispărut.
Administrația Națională de Meteorologie transmite un semnal important pentru finalul lunii aprilie: muntele rămâne instabil în mai multe masive, iar riscul de avalanșe trebuie tratat cu seriozitate. Făgăraș și Bucegi sunt cele mai sensibile zone, cu risc însemnat, dar nici masivele cu risc moderat nu trebuie ignorate.
Pentru români, avertizarea contează deoarece poate face diferența între o excursie sigură și o situație periculoasă. Respectarea buletinului nivometeorologic înseamnă alegerea traseelor cu prudență, evitarea pantelor expuse și înțelegerea faptului că vremea de primăvară nu elimină riscul de iarnă la altitudine.
