Administrația Națională de Meteorologie, ANM, anunță un nou buletin nivometeorologic valabil pentru perioada 1 mai 2026, ora 21, până pe 4 mai 2026, ora 21, cu schimbări importante în zona montană, acolo unde temperaturile vor crește treptat, iar stratul de zăpadă va deveni tot mai instabil în anumite masive.
Administrația Națională de Meteorologie indică un risc moderat, de nivel 2, în Carpații Meridionali, mai exact în Munții Făgăraș și Bucegi, la altitudini de peste 1800 de metri. Mesajul este important pentru turiști, salvamontiști și pentru toți cei care plănuiesc trasee montane în acest interval, deoarece încălzirea vremii poate transforma rapid zăpada de la suprafață.
Administrația Națională de Meteorologie arată că, peste 1800 de metri, creșterea temperaturilor va favoriza topirea și umezirea zăpezii de la suprafață. Fenomenul devine mai relevant luni, 4 mai, când valorile termice vor ajunge pozitive inclusiv la altitudini mari.
Administrația Națională de Meteorologie afirmă că în timpul nopților, zăpada umedă va îngheța și va forma cruste. Problema apare în special în cursul zilei, când partea superioară a stratului se poate umezi din nou și poate aluneca peste stratul vechi, întărit. În aceste condiții, mai ales la supraîncărcare, se pot declanșa avalanșe mici și, izolat, medii.
Administrația Națională de Meteorologie precizează că sub 1800 de metri stratul de zăpadă este redus și va continua să se topească accelerat, odată cu temperaturile diurne în creștere. Riscul este redus, de nivel 1, dar nu trebuie ignorat în zonele apropiate de 1800 de metri.
Administrația Națională de Meteorologie explică și că pe văile sau pantele înclinate unde încă există depozite de zăpadă, se pot produce izolat curgeri și avalanșe de topire de mici dimensiuni. Impactul pentru români este direct, o tură aparent ușoară poate deveni riscantă dacă traseul traversează zone cu zăpadă umedă, instabilă sau acumulată în pante.
Administrația Națională de Meteorologie menționează risc redus în Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu, Rodnei, Călimani-Bistriței și Ceahlău. Și aici, peste 1800 de metri, temperaturile pozitive din timpul zilei vor umezi zăpada, iar noaptea se vor forma cruste subțiri de reîngheț.
Administrația Națională de Meteorologie explică și că acest ciclu îngheț-dezgheț trebuie tratat serios. Dimineața, stratul poate părea mai stabil, dar pe măsură ce temperaturile cresc, zăpada se înmoaie, iar pantele foarte înclinate pot deveni periculoase în cazul unor supraîncărcări mari.
Administrația Națională de Meteorologie transmite că în Carpații Occidentali zăpada rămasă va continua să se topească, iar precipitațiile mixte estimate vor fi slabe cantitativ. Pentru această zonă nu este indicat risc de avalanșă.
Administrația Națională de Meteorologie aduce în atenție că în intervalul anterior, vremea s-a răcit, cerul a fost temporar noros, iar în Carpații Orientali și în estul Meridionalilor au fost precipitații mixte, cu ninsori la altitudini mari. Vântul a avut unele intensificări în zona înaltă, iar izolat s-a semnalat ceață.
Administrația Națională de Meteorologie a raportat, la 1 mai 2026, ora 15, un strat consistent de zăpadă în mai multe zone: 215 centimetri la Vârful Omu, 141 centimetri la Bâlea-Lac, 101 centimetri la Călimani, 68 centimetri la Lăcăuți și 42 centimetri la Ceahlău.
Administrația Națională de Meteorologie cinformă inclusiv că deși dacă la altitudini joase zăpada este în mare parte topită sau redusă la petice, în zonele înalte există încă un strat semnificativ, care reacționează rapid la încălzire, vânt, precipitații și suprasarcină.
Administrația Națională de Meteorologie prognozează o încălzire de la o zi la alta, dar vremea va rămâne rece, chiar geroasă în primele două nopți la altitudini mari. Peste 1800 de metri, minimele vor urca de la valori între -12 și -5 grade la -8 și 0 grade, iar maximele vor ajunge luni la 0 până la 8 grade.
Administrația Națională de Meteorologie confirmă și că sub 1800 de metri, maximele vor crește accentuat, de la -3 până la 4 grade sâmbătă, la 6 până la 12 grade luni. Această schimbare rapidă explică riscul principal: zăpada se destabilizează mai ales în orele calde ale zilei, iar traseele montane trebuie alese cu prudență.
Administrația Națională de Meteorologie nu uită și că respectarea acestor avertizări nu este doar o recomandare tehnică. Pentru românii care merg la munte, riscul de nivel 1 sau 2 poate face diferența între o excursie sigură și o situație de urgență. Evitarea pantelor înclinate, atenția la orele de încălzire și prudența în zonele cu depozite de zăpadă sunt esențiale.
Administrația Națională de Meteorologie transmite un semnal clar pentru începutul lunii mai: vremea se încălzește, dar muntele rămâne imprevizibil. În Făgăraș și Bucegi, riscul moderat trebuie tratat cu seriozitate, iar în celelalte masive riscul redus nu înseamnă risc zero. Pentru turiști, cea mai bună decizie este planificarea atentă, evitarea expunerii inutile și respectarea informațiilor oficiale.
