Administrația Națională de Meteorologie, ANM, anunță un risc însemnat de avalanșă în Munții Făgăraș și Bucegi, în intervalul 4 mai 2026, ora 09:00, până pe 6 mai 2026, ora 21:00. Situația este importantă pentru toți cei care ajung la munte, pentru că încălzirea accentuată schimbă rapid stabilitatea stratului de zăpadă.
Administrația Națională de Meteorologie indică faptul că, la peste 1800 de metri, temperaturile cresc atât ziua, cât și noaptea, devenind în mare parte pozitive. Acest lucru favorizează topirea zăpezii, iar apa pătrunde în strat și îl slăbește din interior, mai ales acolo unde întâlnește cruste sau zone întărite.
Administrația Națională de Meteorologie anunță că în Carpații Meridionali, în special în Munții Făgăraș și Bucegi, riscul este cotat la nivelul 3, însemnat. Asta înseamnă că avalanșele de topire pot fi de dimensiuni medii și uneori mari, iar declanșarea lor poate fi favorizată chiar și de suprasarcini mici.
Administrația Națională de Meteorologie atrage atenția că pericolul nu este doar teoretic. În intervalul anterior au fost deja semnalate mai multe avalanșe de topire, iar stratul de zăpadă a scăzut în majoritatea masivelor cu 2 până la 4 centimetri. Totuși, în Carpații de Curbură și în estul Meridionalilor s-a depus local un strat nou de aproximativ 10 centimetri.
Administrația Națională de Meteorologie explică și că sub 1800 de metri, stratul de zăpadă este redus și continuă să se topească rapid. Chiar dacă riscul este mai mic, pot apărea izolat curgeri și avalanșe de topire pe văi sau pante înclinate, în special în zonele apropiate de 1800 de metri unde încă există depozite de zăpadă.
Administrația Națională de Meteorologie aduce în atenție inclusiv că în Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu și Călimani-Bistriței, riscul este moderat, de nivel 2. Acolo, la peste 1800 de metri, zăpada umezită poate aluneca peste straturi mai vechi și mai tari, mai ales în cursul zilelor, când temperaturile pozitive accelerează procesul de topire.
Administrația Națională de Meteorologie afirmă că în Munții Rodnei și Ceahlău, riscul este redus, de nivel 1, dar nu inexistent. ANM precizează că pe pantele foarte înclinate pot apărea avalanșe de topire, mai ales în cazul unor supraîncărcări mari ale stratului de zăpadă.
Administrația Națională de Meteorologie subliniază că în Carpații Occidentali, zăpada rămasă va continua să se topească, însă nu este estimat risc de avalanșă. Diferențele dintre masive arată cât de important este ca fiecare turist, alpinist sau iubitor de drumeții să verifice situația exactă a zonei în care merge.
Vremea se va încălzi accentuat în intervalul analizat. La peste 1800 de metri, maximele vor urca de la 1 până la 7 grade luni, la 6 până la 14 grade miercuri. Minimele vor crește și ele, ajungând la 1 până la 6 grade în noaptea de marți spre miercuri.
Administrația Națională de Meteorologie afirmă inclusiv că sub 1800 de metri, maximele vor urca de la 6 până la 13 grade luni, la 12 până la 16 grade miercuri. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare după-amiaza, ploi slabe izolate, vânt slab și moderat, dar și intensificări temporare în zonele înalte.
Administrația Națională de Meteorologie aduce în atenție deasemenea că impactul acestor avertizări este major pentru cei care urcă pe munte. Zăpada umezită devine instabilă, iar pantele înclinate, văile și zonele cu depozite vechi pot deveni periculoase. Riscul crește atunci când stratul este încărcat suplimentar, chiar și în condiții care pot părea normale la prima vedere.
Administrația Națională de Meteorologie arată că stratul de zăpadă rămâne consistent în unele zone: 235 cm la Vârful Omu, 139 cm la Bâlea-Lac, 99 cm la Călimani și 67 cm la Lăcăuți. Aceste valori confirmă că, deși primăvara avansează, muntele păstrează încă un potențial ridicat de risc.
Administrația Națională de Meteorologie transmite un semnal clar pentru perioada 4-6 mai 2026: încălzirea rapidă nu înseamnă automat siguranță pe munte. Dimpotrivă, topirea accelerată poate destabiliza zăpada și poate declanșa avalanșe de topire. Respectarea avertizărilor este esențială, pentru că diferența dintre o drumeție reușită și o situație gravă poate fi dată de alegerea traseului, ora deplasării și atenția la riscul anunțat.
