Vremea de 1 mai in Romania se schimba din nou, iar Administrația Națională de Meteorologie, ANM, a publicat un buletin nivometeorologic valabil pentru perioada 29 aprilie 2026, ora 21:00, până la 1 mai 2026, ora 21:00. În Carpații Meridionali, în special în Munții Făgăraș și Bucegi, riscul de avalanșă este moderat, de nivel 2, la altitudini de peste 1800 de metri.
Vremea devine rece pentru această perioadă, iar această schimbare are efect direct asupra stratului de zăpadă. După o perioadă mai caldă, stratul umed de la suprafață va îngheța, iar peste el se va depune un strat nou, de 5 până la 10 centimetri. Chiar dacă nu pare mult, acest strat proaspăt poate aluneca peste zăpada veche, întărită, mai ales atunci când este suprasolicitat de turiști, schiori sau alte persoane aflate pe versanți.
În Munții Făgăraș și Bucegi, pericolul principal apare la peste 1800 de metri. ANM indică posibilitatea declanșării unor avalanșe relativ mici și, doar izolat, medii. Riscul este considerat moderat, ceea ce înseamnă că traseele montane nu trebuie tratate superficial, chiar dacă vremea poate părea stabilă pentru scurte intervale.
Sub 1800 de metri, stratul de zăpadă este redus, însă nu lipsește complet din toate zonele. La altitudini apropiate de acest prag se pot forma depozite instabile pe văi sau pe pante înclinate. Acolo, riscul este redus, de nivel 1, dar poate crește local în cazul supraîncărcării stratului.
Vremea va aduce temperaturi scăzute, mai ales în zona înaltă. La peste 1800 de metri, minimele vor coborî în general între minus 12 și minus 6 grade, iar maximele se vor situa între minus 8 și minus 2 grade. Sub 1800 de metri, minimele vor fi între minus 9 și minus 2 grade, iar maximele între minus 3 și 5 grade.
Aceste valori contează foarte mult pentru stabilitatea zăpezii. Înghețul poate crea o suprafață tare, peste care ninsorile noi se fixează greu. Pentru românii care merg la munte în această perioadă, mesajul este clar: temperaturile scăzute nu sunt doar un disconfort, ci un factor care poate schimba rapid nivelul de siguranță pe traseu.
În masivele Rodnei, Călimani-Bistriței și Ceahlău, riscul rămâne redus la peste 1800 de metri, dar nu dispare complet. Zăpada umezită de la suprafață va îngheța treptat, iar peste ea se va așeza un strat nou, de mici dimensiuni. Avalanșele pot apărea izolat, mai ales pe pante foarte înclinate și în condiții de supraîncărcare mare.
În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, riscul este tot redus. În Carpații Occidentali, stratul de zăpadă s-a topit accentuat și a devenit discontinuu, iar precipitațiile mixte prognozate vor fi slabe cantitativ. ANM nu indică risc de avalanșă pentru această zonă.
Vremea va fi însoțită de vânt slab și moderat, dar cu intensificări temporare în zonele înalte. Rafalele pot depăși trecător 50-70 km/h, inițial din sector nord-vestic, apoi nordic. Izolat, ceața poate reduce vizibilitatea.
Acest detaliu este esențial pentru siguranța celor aflați pe munte. Vântul poate redistribui zăpada proaspătă, poate forma acumulări instabile și poate face orientarea mai dificilă. În combinație cu frigul, ceața și stratul înghețat, riscul real poate fi mai mare decât pare la prima vedere.
Vremea din intervalul anterior a fost în general frumoasă și mai caldă, iar stratul de zăpadă a scăzut în toate masivele cu până la 10-15 centimetri. Totuși, la 29 aprilie, ora 15:00, măsurătorile arătau încă valori importante: 203 cm la Vârful Omu, 144 cm la Bâlea-Lac și 101 cm la Călimani.
Respectarea acestor avertizări este importantă pentru turiști, salvamontiști și comunitățile locale. O decizie luată fără verificarea riscului poate pune în pericol nu doar persoana care intră pe traseu, ci și echipele chemate să intervină. În zonele înalte, condițiile se pot schimba repede, iar riscul de avalanșă trebuie evaluat înainte de plecare, nu după ce apar problemele.
Vremea aduce un semnal clar pentru românii care vor să ajungă la munte la final de aprilie și început de mai: prudența este obligatorie. Riscul moderat din Făgăraș și Bucegi, frigul accentuat, zăpada nouă și vântul puternic formează un context în care planificarea atentă poate face diferența. Avertizările ANM trebuie respectate, pentru că ele descriu condiții reale, nu simple recomandări generale.
