Administrația Națională de Meteorologie, ANM, transmite un avertisment important pentru zona montană, valabil în intervalul 8 mai 2026, ora 21:00 – 11 mai 2026, ora 21:00, într-un context meteo dificil pentru cei care ajung în Carpați. În Munții Făgăraș și Bucegi, la peste 1.800 de metri, riscul de avalanșă este însemnat, de nivel 3, după ce temperaturile pozitive și ploile favorizează topirea rapidă a zăpezii.
Administrația Națională de Meteorologie arată că apa rezultată din topire pătrunde în stratul de zăpadă, îl umezește și poate favoriza alunecarea acestuia peste zone mai întărite sau peste cruste vechi. Asta înseamnă că avalanșele de topire pot fi de dimensiuni medii, iar izolat chiar mari, unele având capacitatea de a antrena întregul strat de zăpadă.
Administrația Națională de Meteorologie indică cel mai ridicat nivel de risc pentru Munții Făgăraș și Bucegi, acolo unde zăpada rămasă la peste 1.800 de metri devine instabilă. Pericolul este amplificat inclusiv de suprasarcini mici, ceea ce înseamnă că trecerea unui turist, a unui grup sau a unui schior poate fi suficientă pentru declanșarea unei avalanșe.
Administrația Națională de Meteorologie afirmă că, sub 1.800 de metri, zăpada s-a topit în mare parte, dar mai persistă pe văile umbrite, în special spre această altitudine. În aceste zone, riscul este redus, însă nu dispare complet, deoarece avalanșele coborâte de sus pot ajunge izolat și sub pragul montan menționat.
Administrația Națională de Meteorologie aduce în atenție inclusiv că în masivele Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu și Călimani-Bistriței, riscul este moderat, de nivel 2, mai ales la peste 1.800 de metri. Aici, temperaturile pozitive și ploile continuă să umezească stratul de zăpadă, iar avalanșele de topire pot fi mici și medii, unele de profunzime.
Administrația Națională de Meteorologie anunță o vreme în general instabilă, cu averse, descărcări electrice și izolat grindină, mai ales sâmbătă și luni. Cantitățile de apă pot depăși local 15–25 l/mp, iar pe alocuri pot ajunge la 40 l/mp, ceea ce sporește presiunea asupra stratului de zăpadă rămas la altitudine.
Administrația Națională de Meteorologie explică inclusiv că în Munții Rodnei și Ceahlău, riscul este redus, de nivel 1, dar pericolul nu trebuie ignorat. La altitudini mari, acolo unde mai există zăpadă, încălzirea și ploile pot favoriza alunecări pe pante foarte înclinate, mai ales când stratul umed se poate desprinde peste zăpada veche sau direct peste sol.
Administrația Națională de Meteorologie aduce în atenție că în Carpații Occidentali, zăpada de pe văile umbrite continuă să se topească accelerat, iar riscul de avalanșă nu mai este prezent. Totuși, evoluția generală arată cât de rapid se schimbă condițiile la munte în această perioadă, după ce stratul de zăpadă a scăzut în toate masivele cu până la 20–30 de centimetri.
Administrația Națională de Meteorologie face cunoscut că aceste avertizări sunt importante pentru români deoarece începutul lunii mai aduce mulți turiști pe trasee montane, iar vremea caldă poate crea falsa impresie că pericolul a trecut. În realitate, la altitudine, stratul de zăpadă rămâne consistent în unele zone: 195 cm la Vârful Omu și 105 cm la Bâlea-Lac, potrivit datelor din 8 mai, ora 15:00.
Administrația Națională de Meteorologie transmite un semnal care trebuie tratat cu seriozitate: traseele expuse, văile abrupte și versanții înclinați pot deveni periculoși chiar și fără ninsori noi. Ploaia, temperaturile pozitive și vântul din zonele înalte pot schimba rapid stabilitatea zăpezii, iar deciziile greșite pot avea consecințe grave.
Administrația Națională de Meteorologie explică inclusiv că avertizarea emisă pentru intervalul 8–11 mai 2026 arată că muntele rămâne imprevizibil, chiar și în plină primăvară. Românii care plănuiesc drumeții sau activități la altitudine trebuie să respecte nivelurile de risc, să evite zonele expuse și să nu trateze topirea zăpezii ca pe un semn de siguranță. În Făgăraș și Bucegi, prudența poate face diferența dintre o ieșire reușită și o situație periculoasă.
