Planeta Jupiter este foarte atent monitorizată de cercetători, iar luna Europa revine în centrul atenției după ce astronomii au analizat 14 ani de observații realizate cu Telescopul Spațial Hubble asupra lunii înghețate, iar descoperirile ridică acum o întrebare uriașă despre presupusele erupții de vapori de apă. Europa a fost considerată mult timp una dintre cele mai importante ținte pentru cercetătorii care caută indicii despre lumi locuibile, deoarece Europa ar putea ascunde sub gheața sa un ocean global cu apă sărată.
Europa este importantă deoarece acest ocean subteran ar putea conține apă, substanțe chimice organice complexe și alte elemente considerate esențiale pentru viață, iar Europa rămâne astfel una dintre cele mai urmărite lumi din sistemul solar. Europa era văzută până acum ca o lună din care ar putea izbucni pene slabe de vapori de apă, iar Europa părea să ofere o posibilă fereastră directă către oceanul ascuns sub învelișul înghețat.
Europa, analizată din nou cu Hubble
Europa ar fi eliberat acest material prin fisuri din gheață, însă Europa se află acum în fața unei reevaluări serioase, deoarece chiar oamenii de știință care au susținut inițial ipoteza pun sub semnul întrebării dovezile. Europa a fost analizată din nou de Kurt Retherford și colegii săi, iar Europa nu mai oferă aceeași certitudine ca în perioada 2012–2014, când au fost detectate emisii Lyman-alfa.
Europa apare în datele Hubble printr-o lungime de undă specifică a luminii ultraviolete, iar Europa a fost studiată cu instrumentul HST/STIS pentru a înțelege dacă acele semnale indicau într-adevăr vapori de apă. Europa a împins Hubble la limitele sale, iar Europa a devenit dificil de interpretat deoarece poziționarea lunii în raport cu centrul imaginii putea modifica rezultatele chiar și cu o eroare de unul sau doi pixeli.
Europa a fost descrisă de Retherford cu mai multă prudență, iar Europa apare în afirmația sa că „dovezile privind existența penelor de vapori de apă de pe Europa nu sunt atât de puternice pe cât le-am înțeles inițial”. Europa rămâne o țintă științifică uriașă, dar Europa nu mai are în acest moment dovezi la fel de solide pentru acele posibile nori de vapori de apă.
Europa Clipper poate aduce răspunsul
Europa a trecut printr-o reanaliză care a redus încrederea inițială de 99,9% la mai puțin de 90%, iar Europa nu mai poate susține aceeași certitudine a afirmațiilor făcute anterior. Europa nu este însă exclusă din scenariul vaporilor de apă, deoarece Europa ar putea avea fenomene greu de detectat, mai ales când comparația este făcută cu Enceladus, luna înghețată a lui Saturn, unde nori similari au fost observați cu mai multă încredere.
Europa rămâne relevantă și prin comparația cu Io, luna jupiteriană pe care au fost detectate erupții de dioxid de sulf, iar Europa este analizată într-un sistem în care activitatea geologică poate fi extrem de variată. Europa contează mult pentru români deoarece Europa arată cum știința modernă își verifică propriile concluzii, iar Europa devine un exemplu clar despre cum certitudinile spectaculoase pot fi revizuite când apar analize mai atente.
Europa poate schimba modul în care publicul înțelege căutarea vieții dincolo de Pământ, iar Europa arată că un ocean subteran nu înseamnă automat dovezi directe ale unor erupții vizibile. Europa va primi un răspuns mai clar în 2030, când misiunea NASA Europa Clipper va ajunge în sistemul jupiterian, iar Europa ar putea oferi atunci date decisive despre oceanul său sărat și despre existența reală a penelor de apă.
