BANCA Transilvania arată, într-o analiză dedicată economiei abonamentelor, că românii plătesc tot mai des pentru acces digital, însă rămân sub media Uniunii Europene în toate cele patru categorii urmărite. Datele pentru 2025 indică o creștere vizibilă a abonamentelor pentru video, muzică, presă online și gaming prin streaming, chiar dacă diferențele față de piețele vestice și nordice sunt încă importante.
Modelul descris de BANCA Transilvania pornește de la o schimbare simplă, dar profundă, în comportamentul de consum, utilizatorii cumpără tot mai rar produse pentru a le deține permanent și plătesc mai frecvent pentru acces temporar. În această logică, filmele, muzica, știrile sau jocurile devin servicii disponibile continuu, iar tranzacția singulară este înlocuită treptat de o relație recurentă între client și furnizor.
Pentru România, impactul este vizibil mai ales prin viteza de recuperare, deoarece anumite segmente au crescut mai repede decât media europeană într-un singur an. BANCA Transilvania arată însă că această apropiere nu înseamnă dispariția decalajului, deoarece ponderea utilizatorilor români care plătesc pentru conținut digital rămâne clar inferioară mediei UE.
BANCA Transilvania arată unde România recuperează cel mai repede
Cea mai dezvoltată categorie din România rămâne streamingul video, unde aproximativ 21,4% dintre utilizatorii de internet plăteau pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive în 2025. Media Uniunii Europene era de 32,7%, ceea ce lasă România cu un decalaj de 11,3 puncte procentuale și cu poziția 21 dintre cele 27 de state membre analizate.
BANCA Transilvania evidențiază că segmentul video a crescut totuși cu 3,2 puncte procentuale față de 2024, semn că serviciile de streaming continuă să câștige teren. Diferența față de alte state este explicată în analiză prin mai mulți factori, inclusiv utilizarea televiziunii tradiționale, pachetele de cablu și împărțirea abonamentelor în cadrul familiei.
La muzică, România se află și mai departe de media europeană, însă ritmul anual de creștere este mult mai puternic decât sugerează poziția din clasament. BANCA Transilvania arată că 10,1% dintre utilizatorii români de internet plăteau pentru streaming muzical în 2025, comparativ cu 23% în Uniunea Europeană.
Creșterea a fost de la 6,1% în 2024 la 10,1% în 2025, adică un avans de patru puncte procentuale într-un singur an. BANCA Transilvania notează că această majorare a fost aproape dublă față de creșterea înregistrată la nivel european, chiar dacă România ocupa locul 25 în Uniune.
Schimbare puternică în presa online
Una dintre cele mai interesante evoluții apare în cazul abonamentelor pentru știri și publicații digitale, unde România se apropie cel mai mult de media europeană. BANCA Transilvania arată că 4,7% dintre utilizatorii români de internet plăteau pentru presă digitală în 2025, față de media de 7,2% din Uniunea Europeană.
Diferența este mai mică decât în celelalte categorii, iar progresul anual este considerabil, deoarece ponderea era de numai 1,8% în 2024. BANCA Transilvania calculează astfel o creștere relativă de aproximativ 160%, susținută de o bază de pornire foarte redusă și de un context informațional neobișnuit de intens.
Analiza leagă această evoluție de perioada politică 2024–2025, marcată de mai multe runde electorale, anularea scrutinului prezidențial din 2024 și reluarea alegerilor în 2025. BANCA Transilvania menționează, de asemenea, instabilitatea politică, dezbaterile privind dezinformarea și interesul crescut pentru investigații, explicații și surse considerate credibile.
În același timp, piața românească a început să ofere mai multe formule de plată pentru conținut jurnalistic, inclusiv abonamente digitale, conținut premium, contribuții recurente și membership. BANCA Transilvania arată că această diversificare poate explica de ce o parte mai mare a publicului începe să plătească pentru acces la informații specializate sau independente.
Puțini români plătesc pentru gaming online
Gamingul prin streaming rămâne, în schimb, categoria cu cea mai redusă utilizare în România, unde doar aproximativ 2,7% dintre utilizatorii de internet plăteau pentru asemenea servicii. Analiza compară acest nivel cu media UE de 6,1%, iar România se afla pe locul 25 dintre cele 27 de state analizate.
Diferența față de presă este importantă deoarece abonamentele pentru publicații digitale au ajuns la 4,7%, depășind serviciile de gaming prin streaming cu două puncte procentuale. BANCA Transilvania interpretează această evoluție ca pe un semn că publicul român începe să distingă mai clar între accesul gratuit și conținutul perceput ca relevant, credibil sau specializat.
Imaginea generală arată o Românie care recuperează, dar care încă nu a ajuns la nivelul de maturitate al economiei abonamentelor din nordul și vestul Europei. BANCA Transilvania subliniază că următoarea etapă nu mai ține doar de atragerea utilizatorilor online, ci și de păstrarea lor pe termen lung, într-un context în care fiecare abonament adaugă o nouă cheltuială lunară într-un buget deja presat de inflație, utilități și alte costuri.
În final, datele prezentate de analiză sugerează că românii sunt tot mai dispuși să plătească pentru servicii digitale atunci când percep valoare, comoditate sau încredere. Ritmul de creștere din 2025 arată că modelul abonamentului se consolidează și în România, însă diferențele față de media europeană rămân suficient de mari pentru a arăta că tranziția este încă în desfășurare.
