Nicușor Dan a reacționat după reținerea lui Călin Georgescu, explicând că dosarul prezentat public de DIICOT nu privește alegerile prezidențiale din 2024, ci o acuzație de înșelăciune. Președintele a subliniat că lămurirea faptelor aparține procurorilor, iar orice evaluare trebuie făcută cu respectarea prezumției de nevinovăție, înaintea unei eventuale decizii judiciare.
Potrivit explicațiilor oferite de Nicușor Dan, Administrația Prezidențială și sistemul judiciar funcționează în baza unei separații constituționale, ceea ce limitează intervenția politică în desfășurarea unei anchete penale. Mesajul transmis este că instituțiile judiciare trebuie să își exercite atribuțiile, în timp ce Președinția trebuie să respecte cadrul constituțional și independența procedurilor aflate în desfășurare.
Nicușor Dan a abordat și reacțiile persoanelor care îl consideră pe Călin Georgescu o victimă a sistemului, legând această percepție de nivelul redus de încredere publică în justiție. El a indicat sondaje în care încrederea în sistemul judiciar apare la aproximativ 25-30%, ceea ce ar însemna că o majoritate largă privește instituțiile cu neîncredere și poate interpreta asemenea acțiuni drept aranjamente.
Nicușor Dan explică de ce reacția publică poate deveni atât de puternică
Pentru Nicușor Dan, problema nu se limitează la dosarul aflat acum în atenția publică, deoarece percepția asupra justiției influențează direct modul în care sunt primite asemenea decizii. Președintele a arătat că, atunci când aproximativ 70-75% dintre oameni nu au încredere în sistem, suspiciunea față de acțiunile procurorilor poate apărea rapid, indiferent de conținutul concret al acuzațiilor.
Nicușor Dan a prezentat această reacție ca pe una care trebuie înțeleasă, nu respinsă automat, tocmai pentru că neîncrederea acumulată în instituțiile judiciare este foarte ridicată. În același timp, el nu a validat ideea că dosarul ar fi un aranjament, ci a explicat de ce o parte importantă a publicului poate ajunge la o asemenea interpretare.
În privința situației juridice a lui Călin Georgescu, Nicușor Dan a insistat asupra diferenței dintre existența unei acuzații formulate de DIICOT și existența unei hotărâri definitive pronunțate de o instanță. El a arătat că acuzația are, în acest moment, o aparență de credibilitate juridică, dar prezumția de nevinovăție rămâne obligatorie până la parcurgerea etapelor judiciare relevante.
Separația dintre Președinție și justiție
Nicușor Dan a afirmat că relația dintre Administrația Prezidențială și sistemul judiciar este delimitată constituțional, iar mandatul său va respecta această separație instituțională. Această poziționare înseamnă că președintele nu revendică un rol în anchetă și nu prezintă concluzii proprii privind vinovăția sau nevinovăția persoanei cercetate.
În plan practic, Nicușor Dan mută responsabilitatea clarificării cazului către DIICOT și, ulterior, către instanțele competente, dacă dosarul va ajunge în etapa judecății. Pentru public, această delimitare este importantă deoarece stabilește cine poate formula acuzații, cine poate administra probe și cine poate decide juridic asupra faptelor cercetate.
Datele prezentate în legătură cu ancheta arată că procurorii au efectuat percheziții la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, iar acesta a fost dus la domiciliu pentru desfășurarea procedurilor în prezența sa. Nicușor Dan s-a raportat la comunicarea DIICOT atunci când a explicat că dosarul vizează o acuzație de înșelăciune și nu are legătură, potrivit informațiilor disponibile, cu alegerile din 2024.
Dosarul actual de disputa privind alegerile din 2024
Ancheta menționată vizează cercetări pentru constituirea unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar în care prejudiciul indicat este de 1,1 milioane de euro. În cadrul acțiunii au fost vizate cinci adrese din Mogoșoaia, Ciolpani, Buftea și București, iar Călin Georgescu a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore.
Nicușor Dan a încercat astfel să separe două planuri care pot fi amestecate ușor în dezbaterea publică, respectiv competiția electorală din 2024 și actuala anchetă penală. Din perspectiva prezentată de președinte, acuzațiile comunicate acum trebuie analizate prin procedurile judiciare obișnuite, fără a fi transformate automat într-o continuare a disputelor electorale anterioare.
Mesajul lui Nicușor Dan pune accent simultan pe responsabilitatea DIICOT, pe prezumția de nevinovăție și pe problema mai largă a lipsei de încredere în justiția din România. Această combinație explică intensitatea reacțiilor descrise de președinte, dar și motivul pentru care acesta separă ancheta aflată în desfășurare de o concluzie politică sau juridică.
Președintele transmite, în esență, că instituțiile trebuie lăsate să clarifice faptele în cadrul legal existent, iar evaluarea publică nu trebuie confundată cu o hotărâre judecătorească. Următoarele etape relevante vor depinde de deciziile procurorilor și ale instanțelor, în timp ce principiul separației puterilor și prezumția de nevinovăție rămân reperele invocate de șeful statului.
