Nicușor Dan a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni, motivele pentru care a exclus scenariul unei guvernări cu AUR, legând această variantă de riscuri economice și de securitate pe care le consideră prea mari pentru România. Președintele a susținut că venirea AUR la putere ar fi putut provoca, într-un interval foarte scurt, o retrogradare a ratingului de țară, într-un moment în care finanțele publice sunt deja supuse unei presiuni importante.
Nicușor Dan a pus această evaluare în legătură directă cu situația bugetară din 2026, prezentând venituri de 730 de miliarde de lei, cheltuieli de 860 de miliarde de lei și un deficit de 150 de miliarde de lei. Din suma deficitului, aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă, potrivit explicațiilor sale, numai dobânzile plătite pentru datoriile deja acumulate, ceea ce limitează spațiul disponibil pentru alte cheltuieli.
Pentru români, miza avertismentului formulat de Nicușor Dan este legată în primul rând de costul finanțării statului și de efectele pe care o pierdere a încrederii piețelor le-ar putea produce asupra economiei. Șeful statului a explicat că o retrogradare ar putea determina unele fonduri de pensii să se retragă din România, ceea ce ar obliga statul să caute finanțare mai scumpă din alte surse.
Nicușor Dan explică de ce ratingul României devine esențial
Nicușor Dan a descris România ca fiind foarte aproape de limita dintre recomandarea și nerecomandarea țării pentru investiții, insistând că evaluările agențiilor de rating au avut o importanță crucială în timpul crizei politice. În această logică, o deteriorare suplimentară a percepției asupra finanțelor publice ar putea majora dobânzile, iar președintele consideră că România nu își permite o asemenea evoluție în actuala curbă de ajustare fiscală.
Pentru a arăta dimensiunea deficitului, Nicușor Dan a comparat cele 150 de miliarde de lei cu valoarea totală a PNRR pe cinci ani, cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 45 de spitale regionale. Comparațiile au fost folosite pentru a sublinia cât de mare este diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, într-un context în care o parte importantă a banilor merge deja către plata dobânzilor.
Președintele a arătat totuși că România și-a respectat angajamentele financiare, iar Nicușor Dan a indicat rectificarea bugetară, menținerea anvelopei bugetare și o săptămână favorabilă pentru obligațiuni drept semnale că piețele încă păstrează încrederea în stat. El a avertizat însă că pierderea acestei încrederi poate avea efecte de durată, afirmând că media revenirii după o retrogradare și deteriorarea percepției financiare este de aproximativ șase sau șapte ani.
Nicușor Dan respinge scenariul unei guvernări AUR
Nicușor Dan a susținut că problema unei eventuale guvernări AUR nu se limitează la economie, deoarece vede și un risc privind capacitatea României de a-și păstra securitatea prin parteneriatele externe existente. Președintele a invocat pozițiile AUR privind prezența militarilor NATO în România, legea referitoare la doborârea dronelor și alte poziționări publice pentru a argumenta că partenerii externi ar putea pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor țării.
În plan economic, Nicușor Dan a afirmat că AUR este perceput drept partid populist de piețele financiare, iar această etichetă ar putea conta imediat în evaluarea riscului asociat României. El a mai susținut că partidul nu explică suficient de clar din ce resurse ar finanța reformele propuse și a legat stilul său politic de riscul apariției unor conflicte instituționale după intrarea la guvernare.
Președintele a făcut o distincție între nemulțumirea simpatizanților AUR și responsabilitatea unui partid care aspiră să conducă statul, explicând că protestul și exercitarea puterii presupun niveluri diferite de răspundere. În susținerea criticii sale, președintele a amintit și promisiunea privind locuințe de 35.000 de euro, despre care a spus că a fost ulterior prezentată drept marketing electoral.
Criza politică explicată în contextul general al economiei
Conferința a fost prezentată de Nicușor Dan drept un dialog organizat la finalul unei crize politice care, în evaluarea sa, a venit după un an dificil pentru români și după o scădere a nivelului de trai. Președintele a spus că dezbaterile politice pe care le consideră inutile au amplificat incertitudinea, într-o perioadă în care situația financiară a statului cere stabilitate și predictibilitate.
Nicușor Dan a anunțat că explicațiile sale se concentrează pe patru întrebări majore, privind situația financiară și ratingul, motivele excluderii AUR de la guvernare, riscul alegerilor anticipate și posibilitatea unei guvernări PNL-USR fără PSD. Până la actualizarea disponibilă la ora 19:30, ultimele două teme fuseseră introduse în discurs, fără ca argumentele complete referitoare la acestea să fie prezentate în informațiile publicate.
Prin mesajele transmise la Cotroceni, Nicușor Dan încearcă să lege deciziile politice de efectele pe care acestea le pot produce rapid asupra costurilor de finanțare, încrederii investitorilor și relațiilor de securitate ale României. Ideea centrală formulată de președinte este că actualul context fiscal lasă foarte puțin spațiu pentru șocuri suplimentare, iar stabilitatea politică devine, în această interpretare, o condiție direct conectată cu protejarea economiei și a angajamentelor externe.
