ANM, Administrația Națională de Meteorologie, anunță că stratul de zăpadă din Munții Bucegi și Făgăraș poate deveni instabil la peste 2.000 de metri altitudine, pe fondul încălzirii vremii, potrivit unei informări nivometeorologice emise de ANM). Buletinul este valabil până la 17 noiembrie 2026, ora 21:00, și semnalează posibilitatea unor curgeri superficiale de zăpadă și a unor avalanșe de mici dimensiuni.
Atenția meteorologilor se îndreaptă în special spre zăpada proaspăt depusă peste stratul vechi, înghețat. Temperaturile în creștere o pot umezi și îi pot reduce stabilitatea pe pantele înclinate. În același timp, la altitudini mari sunt încă posibile intensificări ale vântului, chiar dacă vremea se ameliorează treptat după răcirea de sâmbătă.
La altitudini de peste 2.000 de metri, meteorologii estimează că zăpada nouă depusă peste stratul existent va avea grosimi de aproximativ 5–10 centimetri. Distribuția acesteia nu va fi însă uniformă: pe versanții adăpostiți sunt așteptate acumulări mai importante, un detaliu relevant pentru evaluarea condițiilor întâlnite pe traseele din cele două masive.
Principala problemă descrisă de ANM este legată de suprapunerea zăpezii recente peste suprafața mai veche și înghețată. Pe măsură ce se încălzește și se umezește, stratul nou poate începe să alunece. Pe terenurile înclinate, acest proces poate duce atât la curgeri superficiale, cât și la avalanșe mici.
Alunecările se pot produce izolat, fără o intervenție din exterior. Totodată, desprinderea zăpezii este posibilă atunci când stratul este supraîncărcat. Informarea descrie astfel două situații în care stabilitatea poate fi afectată, nu doar pe cea în care apare o încărcare suplimentară.
Pentru persoanele care intenționează să parcurgă trasee la altitudini ridicate, condițiile concrete de pe versanți rămân importante. În Bucegi și Făgăraș, atenția trebuie îndreptată mai ales asupra pantelor înclinate pe care zăpada recentă se află deasupra stratului înghețat.
Încălzirea este prognozată să înceapă duminică, 15 noiembrie, și să continue treptat. Temperaturile din timpul zilei vor deveni pozitive în zonele montane, favorizând topirea zăpezii recent depuse. Schimbarea vremii are, așadar, un efect direct asupra stratului superficial, a cărui stabilitate poate scădea mai ales pe pante.
La peste 1.800 de metri altitudine, maximele vor fi cuprinse duminică între -2 și 3 grade. Până marți, valorile maxime prognozate vor urca la 1–5 grade. Evoluția indică trecerea de la un interval în care sunt încă posibile temperaturi diurne negative la unul cu maxime pozitive în întreaga plajă estimată.
Și altitudinea izotermei de zero grade va crește treptat, spre 2.500 de metri, după coborârea înregistrată anterior. Ridicarea acestui nivel însoțește încălzirea anunțată pentru zonele înalte și este unul dintre elementele urmărite în evaluarea evoluției stratului de zăpadă.
În aceste condiții, ameliorarea vremii după episodul rece nu înseamnă automat și o stabilizare a zăpezii proaspete. Informarea ANM evidențiază tocmai efectul pe care temperaturile mai ridicate îl pot avea asupra acesteia: umezirea și topirea pot favoriza alunecările pe stratul vechi.
Intervalul analizat de meteorologi a început cu precipitații importante și intensificări puternice ale vântului în întreaga zonă montană. În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, rafalele au atins valori estimate de 90–120 km/h. La altitudini mari, acestea au fost estimate chiar la 120–140 km/h.
După răcirea accentuată de sâmbătă, condițiile meteorologice intră într-un proces de ameliorare treptată. Vântul nu dispare însă din prognoză: în zonele înalte, rafalele pot continua să atingă 50–65 km/h. Valorile sunt mai reduse decât cele estimate pentru noaptea de 13 spre 14 noiembrie, dar rămân un element de luat în calcul la deplasarea pe munte.
Evoluția descrisă de ANM cuprinde, astfel, atât schimbarea temperaturilor, cât și modificarea intensității vântului. Pentru traseele de altitudine, aceste condiții se adaugă celor legate de zăpada depusă și de felul în care aceasta reacționează la încălzire.
În celelalte masive montane, stratul nou de zăpadă va fi relativ redus. Odată cu temperaturile în creștere, acesta se va topi în mare parte. Situația diferă, prin urmare, de cea evidențiată pentru zonele de peste 2.000 de metri din Bucegi și Făgăraș, unde sunt descrise condițiile favorabile unor avalanșe mici.
Totuși, meteorologii precizează că și în restul masivelor pot apărea curgeri superficiale de zăpadă, cu totul izolat. Cantitatea mai mică de zăpadă nouă nu exclude complet asemenea alunecări în perioada de încălzire.





















