Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat o radiografie a ultimelor doua luni, descriind un proces amplu de discutii si negocieri purtate impreuna cu autoritatea de reglementare, cu structurile patronale ale producatorilor, furnizorilor si distribuitorilor si cu membrii Guvernului Romaniei. Scopul declarat al acestui demers este gasirea unui set de masuri agreate de toate partile, intr-o formula care sa duca la reducerea pretului la consumatorul final.
Potrivit ministrului, momentul de cotitura a fost 1 iulie, cand schema de plafonare si compensare a pretului la energie electrica a ajuns la final. Eliminarea ei s-a tradus imediat in facturi crescute: pentru persoane fizice, costul final a devenit in numeroase cazuri chiar dublu.
Bogdan Ivan a indicat si un reper concret pentru a intelege scara fenomenului, in Romania exista 3,7 milioane de puncte de consum ale gospodariilor care, pana in iulie, aveau un consum in jurul a 100 kWh si plateau aproximativ 70 de lei pe fiecare factura. Odata cu eliminarea schemei si date fiind preturile din piata, multi dintre acesti consumatori au ajuns sa plateasca facturi mai mari, in unele situatii chiar duble.
Pentru cei cu venituri modeste, sub 1.950 de lei, ministrul a anuntat o masura de sprijin tintita. In prima saptamana dupa instalarea Guvernului, a fost pusa in aplicare, impreuna cu Ministerul Muncii, o schema prin care persoanele vulnerabile, aproximativ 4 milioane de oameni, corespunzatori la 2,1 milioane de puncte de consum, beneficiaza de o bonificatie de 50 de lei. Aceasta este gandita sa acopere in jur de 60–70% din cresterea aparuta la consumatorul final si sa atenueze presiunea imediata exercitata de revenirea la preturile de piata.
Contextul mai larg prezentat de Bogdan Ivan include o concluzie neplacuta: Romania a ajuns astazi sa aiba unele dintre cele mai mari preturi din Uniunea Europeana, ca urmare a unor masuri din ultimii zece ani. Un argument invocat de acesta este scoaterea din productie, in proportie de peste 56%, a capacitatilor de energie in banda bazate pe carbune si pe gaz, aspect care a redus fundamentul tehnic capabil sa asigure livrari constante.
Ministrul a reamintit si evolutia generala a pietei, in anii 2021–2022, pe langa factorii interni, agresiunea rusa a santajat, prin pretul gazului, piata energiei din Europa, impingand cotatiile la un varf in 2022 de aproximativ 500 de euro pe megawatt-ora tranzactionat pe burse, dupa care preturile s-au stabilizat in ultimii trei ani.
Ivan a subliniat ca diferenta majora resimtita de populatie a fost produsa de existenta si apoi de eliminarea schemei de plafonare si compensare. Odata ce aceasta si-a atins maturitatea la 1 iulie si a fost inlaturata, pretul achitat de consumatorul final a devenit cel din piata, acelasi care era valabil si anterior, situat in jurul a 1,5 lei per kilowatt-ora.
In acest context, Ministerul Energiei, impreuna cu specialisti din piata, din minister si din autoritatile de reglementare, cauta solutii care sa reduca pretul la consumatorul final prin masuri de piata si, simultan, sa conduca la cresterea capacitatilor de productie. Romania, a mai spus ministrul, si-a asumat prin PNRR si prin tintele de decarbonizare unele dintre cele mai ambitioase proiecte de reducere a emisiilor de CO2 din Uniunea Europeana, iar directiile de actiune trebuie sa ramana compatibile cu aceste angajamente.
