Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, anunta un ordin pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii si a riscurilor asociate acestora, descris drept un cadru general de pregatire si raspuns atunci cand apar evenimente epidemiologice de boala transmisibila de importanta nationala. In esenta, documentul promite sa aseze, intr-o forma unitara, regulile de actiune pentru momentele in care presiunea pe sistem creste rapid, iar deciziile trebuie sa fie coordonate.
Ministrul Sanatatii subliniaza ca regulamentul este gandit “in concordanta cu Conceptia nationala de raspuns in caz de epidemii, planurile de actiune si procedurile proprii, specifice domeniului de referinta”, cu trimitere directa la art. 8 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 557/2016, cu modificarile si completarile ulterioare. Mesajul central: nu este vorba despre un text izolat, ci despre un mecanism care se aliniaza unei arhitecturi deja definita in legislatia privind managementul tipurilor de risc.
Din perspectiva autoritatilor, justificarea este clara si repetata in textul prezentat: gestionarea acestor situatii este “o activitate de interes national”, invocandu-se frecventa cu care se pot produce astfel de evenimente si dimensiunea efectelor lor. Cu alte cuvinte, regulamentul este plasat explicit intr-o zona de prioritate publica, unde pregatirea din timp si raspunsul coordonat sunt tratate ca infrastructura esentiala, nu ca reactie de moment.
Ministrul Sanatatii explica si limbajul de lucru al noului regulament, indicand ca acesta “utilizeaza termeni si expresii avand intelesul definit” intr-o serie de acte normative care, impreuna, descriu sistemul national de management al situatiilor de urgenta.
Sunt mentionate Hotararea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta (aprobata prin Legea nr. 15/2005), precum si Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, republicata. Practic, regulamentul isi propune sa vorbeasca “aceeasi limba” cu cadrul deja folosit de institutiile responsabile.
Miza de operare este conturata direct: scopul regulamentului este “de a crea cadrul de gestionare de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Afacerilor Interne a situatiilor de urgenta generate de epidemii si a riscurilor asociate acestora”. In logica anuntului, cheia este cooperarea intre cele doua ministere, astfel incat pregatirea si interventia sa urmeze proceduri compatibile si sa fie sustinute de aceleasi referinte legale.
Ministrul Sanatatii mai indica faptul ca regulamentul este gandit “in conformitate cu” OUG nr. 21/2004, OUG nr. 1/2014 (in domeniul managementului situatiilor de urgenta), HG nr. 557/2016, dar si Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In context, mesajul este ca noul cadru se sprijina pe un lant legislativ deja operational, pe care il ordoneaza si il conecteaza la un regulament dedicat epidemiilor.
Prin ordinul anuntat, Ministrul Sanatatii descrie un pas de standardizare si coordonare, in care pregatirea pentru epidemii este tratata ca rutina institutionala, ancorata in acte normative existente si orientata spre actiune comuna intre Ministerul Sanatatii si Ministerul Afacerilor Interne, atunci cand riscurile devin urgente.
