Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat o Hotarare a Guvernului care vizeaza aprobarea caracteristicilor principale si a indicatorilor tehnico-economici pentru investitia „Extinderea retelei nationale de observatii din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat National (S.I.M.I.N.)”.
Ministrul Mediului descrie proiectul ca pe un pas concret pentru cresterea eficientei prognozelor si avertizarilor meteorologice, in special atunci cand apare riscul de producere a inundatiilor. In centrul investitiei se afla cresterea densitatii retelei de statii meteorologice de suprafata: 300 de statii meteorologice automate si autonome si 100 de statii agrometeorologice, gandite sa aduca date mai multe, mai rapide si mai relevante pentru comunitati.
Potrivit Ministrul Mediului, modernizarea tuturor statiilor meteorologice ale Administratiei Nationale de Meteorologie a dus deja la o crestere semnificativa a volumului de date meteorologice si agrometeorologice. Dar aceasta crestere vine cu o presiune: este nevoie de aplicatii noi de colectare si de o baza de date nationala moderna, capabila sa gestioneze atat volumul actual, cat si datele care vor veni odata cu cele 400 de statii ce urmeaza sa fie instalate in proiectul actual.
Ministrul Mediului semnaleaza si o vulnerabilitate tehnica: aplicatiile de colectare existente, de tip desktop, sunt „perimate” si nu permit diseminarea automata a informatiilor in flux operativ. Miza nu este doar interna, ci si externa: in lipsa unei modernizari, transmiterea mesajelor/produselor meteorologice binare conform Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM) pentru fluxul international de date operativ devine un punct slab, exact intr-un domeniu in care viteza salveaza timp, resurse si, uneori, vieti.
Dincolo de tehnologie, Ministrul Mediului pune accent pe consolidarea cadrului legislativ pentru stabilirea pragurilor de avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase si pentru modul in care informatiile circula de la meteorologi catre autoritati si populatie. In document sunt enumerate direct elementele care vor fi standardizate: continutul mesajelor de avertizare si consecintele posibile, in functie de fenomene precum vant puternic, ploi importante cantitativ, descarcari electrice si grindina, temperaturi maxime si minime extreme, polei sau ceata, plus continutul fluxului informativ operativ pentru informari, atentionari si avertizari la nivel national si regional.
Ministrul Mediului sustine ca, impreuna, consolidarea legislativa si investitia propusa vor creste capacitatea de avertizare privind riscul de fenomene severe si riscul de inundatii, cu impact pozitiv semnificativ, direct si indirect, la nivelul tuturor comunitatilor. In logica proiectului, autoritatile centrale si locale ar urma sa aiba „instrumentele necesare” pentru decizii mai rapide si masuri mai bine tintite de prevenire a efectelor fenomenelor severe.
In argumentatia prezentata de Ministrul Mediului, exemplul-cheie ramane cel mai dur: inundatiile catastrofale generate de episoade de precipitatii abundente in intervale scurte. Mesajul este limpede: efectele pot fi diminuate sau prevenite doar daca prognozele si avertizarile ajung la timp si au acuratete ridicata, sustinand obiectivele Strategiei de Crestere Durabila.
Ministrul Mediului impinge Romania spre o infrastructura meteo mai densa, mai conectata si mai bine reglementata, intr-un moment in care riscurile hidro-meteorologice nu mai sunt exceptii rare, ci teste recurente pentru administratii si comunitati. Daca datele cresc, iar fluxul devine automat si standardizat, urmatoarea alerta ar putea insemna nu doar un cod pe o harta, ci o reactie mai rapida in teren.
